Inregistrare Asigurari online +
.
 eugenol.ro    

psihologie, psihologie medicala, consiliere, ajutor

discutie din eugenol.ro : De ce este considerata stomatologia o specialitate chirurgicala? Deoarece prin tratamentul unei carii sau slefuirii unui dinte se face ...

Reveniti   eugenol.ro > Zona Profesionala Stomatologica > Forumuri profesionale > Psihologie medicala
Ati uitat parola? Inregistrare


.
Like Tree183Multumiri

Raspunde
 
LinkBack Uneltele subiectului
Vechi 24-09-07, 10:55   #58
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

De ce este considerata stomatologia o specialitate chirurgicala? Deoarece prin tratamentul unei carii sau slefuirii unui dinte se face o exereza a unei portiuni a dintelui care este indemna. Din acest punct de vedere, avem un camp operator foarte bine delimitat. Nu se actioneaza pe toti dintii pacientului ci numai pe un numar limitat de dinti.
Da, avem control asupra mimicii pacientului si, partial, asupra starii sale de sanatate. Numai ca pacientul poate fi cardiac, sa nu stie si, ca atare, nu declara, si medicul ii face o anestezie cu vasoconstrictor...
Da, suntem afectati de stres si de implicarea emotionala, afectiva in tratamentul oricarui pacient. Dorim sa facem ce stim noi mai bine si cat se poate de corect. Ca sa-l tratam "obiectiv" si cat mai bine, ar trebui sa nu ne implicam afectiv in relatia dintre medic si pacient. Uneori, nu-mi amintesc cum ii cheama, le recunosc figura si, in mod sigur, statusul dentar cand deschid gura. Chiar daca trec ani de la ultimul control.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/psihologie-medicala/28-psihologie-psihologie-medicala-consiliere-ajutor/
Ca sa nu dau un tribut de "lacrimi, sudoare si sange", prefer sa ii tratez cu respect dar fara participare afectiva. Greu, dar se poate...
Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-09-07, 12:22   #59
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default inteligenta emotionala

Dar ce inseamna inteligenta emotionala? Inteligenta Emotionala este capacitatea de a recunoaste, exprima si folosi emotiile proprii si ale celor din jur, pentru luarea celor mai adecvate decizii si aplicarea lor in practica. O persoana cu coeficient de inteligenta cognitiva (IQ) ridicat are o mare capacitate de a rezolva probleme de logica, dar nu neaparat si capacitatea de a le comunica si a le transforma in rezultate concrete. Persoanele cu coeficient de inteligenta emotionala (EQ) ridicat au in schimb o excelenta capacitate de a depasi, cel mai adesea impreuna cu cei din jurul lor, dificultati de natura relationala sau care implica cooperarea, munca in grup. Daca nivelul IQ indica probabilitatea de a descoperi logic ce anume este de facut in orice situatie, nivelul EQ determina probabilitatea cu care stim cum anume sa-i implicam si pe la altii in rezolvare, iar apoi reusim cu adevarat sa cooperam pentru aplicarea sa.
Daniel Bichis: "Comparativ cu alte manifestari dedicate inteligentei emotionale la care am participat, organizate in zonele 'civilizate' ale lumii, Summitul de la Johannesburg a fost mult mai ancorat in realitatea interna. Am simtit pe propria piele puterea conceptului de ubuntu - probabil forma primordiala de inteligenta emotionala, conservata de societatile traditionale. Zulusii spun ca 'omul devine om doar prin ceilalti oameni '. Altfel spus, eu, cel care scrie aceste randuri, exist doar in masura in care altcineva le citeste si imi da un feedback. Emotiile mele au valoare doar daca sunt percepute de altcineva si primesc un raspuns adecvat. Iar pentru a face ca acest lucru sa se intample, trebuie sa ma integrez, sa comunic, sa cooperez - lucru foarte bine exprimat de dansul tai-tai specific acelei zone."
Efectele in plan personal sunt extrem de bine conturate de Desmond Tutu: 'O persoana care are ubuntu este deschisa si disponibila fata de ceilalti, ii ajuta sa se afirme, nu se simte amenintata de faptul ca si altii sunt capabili si obtin rezultate, deoarece are incredere in sine data de constiinta faptului ca face parte dintr-un intreg mai mare decat ea; de aceea, maretia sa este diminuata doar daca cei din jurul sau sunt umiliti sau injositi, chinuiti sau oprimati'. Aplicati aceasta descriere caracteristicilor unui lider - si veti redescoperi atat de cautatul servant leadership, comportamentul liderului care se pune in serviciul celor pe care ii conduce. Analizati procesul de trecere de la apartheid la democratie desfasurat in Africa de Sud - si veti descoperi imensa forta de catalizator al schimbarii cuprinsa in acest concept. Iar apoi priviti in jur: ati avea nevoie de ubuntu in propria familie, echipa, organizatie, tara?
Participantii la EQ Day for Life - ziua in care dai viata inteligentei emotionale (Link [Necesita inregistrare pentru acces.]) - vor afla, pe 17 octombrie 2007, multe dintre tehnicile si strategiile pe care le-am identificat. Ele sunt subsumate celor trei dimensiuni ale IE la care romanii stau cel mai slab:
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
- autocunoasterea emotionala,
- autocontrolul emotional,
- managementul stresului.
Radu Alionte
greentea a multumit.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-09-07, 12:27   #60
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default tehnica respiratiei abdominale

Urmatorul articol a fost publicat de un domn, C.Iacob, in EVZ, pe data de 5 august 2007 si a fost preluat dintr-un articol mai vechi din ANATECOR.
Tehnica respiratiei abdominale inlatura stressul pacientului pe axioma ca relaxarea este incompatibila cu stressul.

"Mokuso, meditaţia din artele marţiale, indiferent de stilul practicat, se referă, în final, la descoperirea propriilor potenţe individuale, la depăşirea fizicului, la controlul psihicului şi stăpînirea ambelor de către spirit După cum ne-a spus dl dr. Radu Alionte, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), mokuso se realizează în poziţia stînd în genunchi, cu laba piciorului stîng uşor peste laba piciorului drept, abdomenul uşor contractat, ombilicul uşor în sus, cu fesele contractate, cu spatele drept, coloana verticală, genunchii depărtaţi, braţele relaxate, umerii relaxaţi, palmele aşezate pe coapse, cu faţa în jos cam în treimea medie. Se inspiră pe nas, se expiră pe gură, cu privirea la 6 metri orientată spre înainte, cu ochii întredeschişi. Se elimină orice gînd rău din viaţa de zi cu zi, iar practicantul se concentrează la ceea ce are de făcut într-un astfel de exerciţiu şi la ce obiective îşi propune în viaţă. În scurt timp va simţi energia care îl învăluie. De asemenea, un alt exerciţiu se poate face şi în poziţia şezînd, stînd pe un scaun sau fotoliu, cu genunchii depărtaţi, spatele drept, nesprijinit, palmele aşezate pe treimea superioară a coapselor, orientate în jos, coloana dreaptă, rigidă, abdomenul inferior uşor contractat, ombilicul în sus, fesele uşor contractate, bustul, coapsele şi braţele relaxate, capul uşor aplecat, privirea înainte la 6 metri, ochii întredeschişi. O altă poziţie este cea întins pe spate, cu picioarele depărtate, braţele pe lîngă corp, palmele orientate în jos, coloana perfect dreaptă, abdomenul uşor contractat, fesele uşor contractate, bărbia uşor flectată, ochii întredeschişi, privind spre tavan. "Din aceste poziţii, oricare ar fi ele, primul lucru care trebuie făcut este să se alunge toate gîndurile din minte, mai ales gîndurile negative, grijile de peste zi, tot ce nu a mers bine. Este o întreprindere dificilă, nu întotdeauna se reuşeşte acest lucru dar trebuie să se facă tot posibilul pentru ca în momentul respiraţiei să existe o concentrare maximă la ceea ce urmează a se realiza prin mokuso. Trebuie să se ajungă să se trăiască clipa prezentă, cu o focalizare maximă a atenţiei asupra acelei clipe. Dacă se reuşeşte concentrarea pe ceea ce este de făcut în acel moment, urmează începerea unei tehnici de respiraţie dirijată, un tip de respiraţie abdominală", ne-a spus dl dr. Radu Alionte. Inspiraţia se face pe nas, imaginîndu-ne cum aerul se deplasează prin nas, urcă prin partea anterioară a feţei spre zona superioară a capului pînă în creştet, apoi coboară încet de-a lungul coloanei vertebrale pînă în spatele ombilicului, moment în care vine spre anterior, ne umple abdomenul inferior cu aer, apoi stomacul, baza plămînilor, porţiunea lor medie, vîrfurile plămînilor şi în acest punct se opreşte inspiraţia: "Inspirul trebuie să fie suficient de lung pentru a parcurge traseul descris, iar în momentul în care aerul ajunge la mijlocul şi vîrful plămînilor, ar trebui să simţim un efort, uşor dureros, în a mai putea inspira. Inspirul, în ultima fază, se face cu dificultate şi cu un uşor disconfort. Ca timp, acest inspir poate fi făcut timp de 4, 8, 12 sau 16 secunde, în funcţie de antrenamentul fiecăruia şi de timpul alocat acestei tehnici de respiraţie. După acest inspir urmează un timp intermediar, de apnee (reţinere forţată a inspiraţiei/expiraţiei), care se realizează printr-o contracţie a coardelor vocale şi a gîtului, în aşa fel încît nu intră şi nu iese aer din plămîni. Este ca şi cum ne-am ţine respiraţia sub apă. Acest timp ar trebui să dureze jumătate din timpul ales pentru inspiraţie – dacă inspirul a fost de 4 secunde, apneea va fi de 2 secunde, la 8 secunde apneea va fi de 4 secunde şi tot aşa". Expiraţia se face cu gura întredeschisă, scoţînd aerul cu un uşor zgomot, continuu, dat de blocarea coardelor vocale, un zgomot asemănător cu suflarea aerului printr-un tub: "Aerul trebuie expirat, în primul rînd, din abdomen, apoi din stomac, din bazele plămînilor, treimea lor medie, din vîrfurile plămînilor, din gît şi din gură. La final, cu o uşoară aplecare în faţă a trunchiului, ne concentrăm pentru a scoate şi ultimul aer rezidual din plămîni. Aceasta necesită un efort suplimentar, ca şi în cazul inspiraţiei forţate din final, precum şi un oarecare disconfort. Expirul este urmat, de asemenea, de o perioadă de apnee, ca şi la inspir, cu durata identică, respectiv perioada de apnee va fi egală cu jumătatea timpului de expir". Sintetizînd, matematic, putem da ca exemplu: inspir 4 secunde, apnee 2 secunde, expir 4 secunde, apnee 2 secunde. Întotdeauna, apneea va fi jumătatea celorlalţi doi timpi. În acest mod, spune dl dr. Radu Alionte, s-a făcut doar primul pas. Urmează ca, în momentul în care, prin exersare, ajungem să facem acest tip de respiraţie automat, fără să ne mai gîndim la ea sau fără să numărăm, în timpul inspiraţiei ne gîndim că preluăm energie benefică din univers şi ne încărcăm "acumulatorii", iar în timpul expiraţiei ne gîndim că scoatem ceea ce este negativ şi rău din noi: "Ca aplicaţie practică imediată, puteţi încerca tehnica de respiraţie abdominală în două situaţii cotidiene: în situaţia în care sînteţi răcit(ă) sau dacă vă este frig. Prin concentrarea asupra tehnicii de respiraţie şi a gîndului că, prin expir, eliminăm energiile negative, vom descoperi, cu surprindere, că nasul nu mai curge sau că ne învăluie o căldură plăcută în corp şi nu ne mai este frig". În mokuso, respiraţia are o importanţă covîrşitoare, deoarece ne pregăteşte pentru ceea ce va urma: "Este starea de pregătire pentru concentrarea unui singur gînd spre un singur scop/acţiune. Toate celelalte gînduri se estompează şi, încet, încet, dispar. Se poate întîmpla ca, cel puţin iniţial, să apară gînduri parazite care ne deturnează de la gîndul principal asupra căruia dorim să ne focalizăm. În acest caz, nu avem de făcut altceva decît să ne debarasăm de gîndul parazit, să-l alungăm şi să revenim la problema care ne frămîntă şi pe care o dorim rezolvată, cel puţin în minte. Uneori, soluţia problemei de rezolvat nu se supune unei ordini logice sau conştiente de înlănţuire a evenimentelor, ci erupe din noi, din adînc, undeva din inconştient. Dar în mod sigur, soluţia va fi cea bună. Este un anumit fel de intuiţie dar nu intuiţia pe care o înţelegem în termenii obişnuiţi. Este, cumva, altceva". În viaţa de zi cu zi, mokuso, practicat regulat, cel puţin o dată pe zi, ne ajută să ne organizăm gîndurile şi priorităţile, să descoperim soluţia problemelor cărora nu le-am găsit rezolvarea în trecut. Mai mult, doar gîndind logic, ne ajută să nu începem două lucruri de importanţă asemănătoare în acelaşi timp, ci să dăm prioritate doar problemei pe care o considerăm importantă. Dl dr. Radu Alionte spune că mokuso şi tehnica de respiraţie expusă sînt "primii paşi pentru o viitoare cunoaştere de sine", ca şi pentru călătoriile în astral, pentru găsirea armoniei cu tine însuţi, cu ceilalţi, cu natura şi cu universul – legea supremă din artele marţiale: "Este un prim pas spre a înţelege că ambele sînt un tot unitar, inseparabil şi reprezintă nu o tehnică, aşa cum, din motive didactice, am prezentat-o, ci un mod de viaţă, aşa cum artele marţiale reprezintă o cale de urmat, un mod de viaţă în care există, întotdeauna, numai învingători". (C.Iacob) "
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Mokuso, meditaţia din artele marţiale, indiferent de stilul practicat, se referă, în final, la descoperirea propriilor potenţe individuale, la depăşirea fizicului, la controlul psihicului şi stăpînirea ambelor de către spirit După cum ne-a spus dl dr. Radu Alionte, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), mokuso se realizează în poziţia stînd în genunchi, cu laba piciorului stîng uşor peste laba piciorului drept, abdomenul uşor contractat, ombilicul uşor în sus, cu fesele contractate, cu spatele drept, coloana verticală, genunchii depărtaţi, braţele relaxate, umerii relaxaţi, palmele aşezate pe coapse, cu faţa în jos cam în treimea medie. Se inspiră pe nas, se expiră pe gură, cu privirea la 6 metri orientată spre înainte, cu ochii întredeschişi. Se elimină orice gînd rău din viaţa de zi cu zi, iar practicantul se concentrează la ceea ce are de făcut într-un astfel de exerciţiu şi la ce obiective îşi propune în viaţă. În scurt timp va simţi energia care îl învăluie. De asemenea, un alt exerciţiu se poate face şi în poziţia şezînd, stînd pe un scaun sau fotoliu, cu genunchii depărtaţi, spatele drept, nesprijinit, palmele aşezate pe treimea superioară a coapselor, orientate în jos, coloana dreaptă, rigidă, abdomenul inferior uşor contractat, ombilicul în sus, fesele uşor contractate, bustul, coapsele şi braţele relaxate, capul uşor aplecat, privirea înainte la 6 metri, ochii întredeschişi. O altă poziţie este cea întins pe spate, cu picioarele depărtate, braţele pe lîngă corp, palmele orientate în jos, coloana perfect dreaptă, abdomenul uşor contractat, fesele uşor contractate, bărbia uşor flectată, ochii întredeschişi, privind spre tavan. "Din aceste poziţii, oricare ar fi ele, primul lucru care trebuie făcut este să se alunge toate gîndurile din minte, mai ales gîndurile negative, grijile de peste zi, tot ce nu a mers bine. Este o întreprindere dificilă, nu întotdeauna se reuşeşte acest lucru dar trebuie să se facă tot posibilul pentru ca în momentul respiraţiei să existe o concentrare maximă la ceea ce urmează a se realiza prin mokuso. Trebuie să se ajungă să se trăiască clipa prezentă, cu o focalizare maximă a atenţiei asupra acelei clipe. Dacă se reuşeşte concentrarea pe ceea ce este de făcut în acel moment, urmează începerea unei tehnici de respiraţie dirijată, un tip de respiraţie abdominală", ne-a spus dl dr. Radu Alionte. Inspiraţia se face pe nas, imaginîndu-ne cum aerul se deplasează prin nas, urcă prin partea anterioară a feţei spre zona superioară a capului pînă în creştet, apoi coboară încet de-a lungul coloanei vertebrale pînă în spatele ombilicului, moment în care vine spre anterior, ne umple abdomenul inferior cu aer, apoi stomacul, baza plămînilor, porţiunea lor medie, vîrfurile plămînilor şi în acest punct se opreşte inspiraţia: "Inspirul trebuie să fie suficient de lung pentru a parcurge traseul descris, iar în momentul în care aerul ajunge la mijlocul şi vîrful plămînilor, ar trebui să simţim un efort, uşor dureros, în a mai putea inspira. Inspirul, în ultima fază, se face cu dificultate şi cu un uşor disconfort. Ca timp, acest inspir poate fi făcut timp de 4, 8, 12 sau 16 secunde, în funcţie de antrenamentul fiecăruia şi de timpul alocat acestei tehnici de respiraţie. După acest inspir urmează un timp intermediar, de apnee (reţinere forţată a inspiraţiei/expiraţiei), care se realizează printr-o contracţie a coardelor vocale şi a gîtului, în aşa fel încît nu intră şi nu iese aer din plămîni. Este ca şi cum ne-am ţine respiraţia sub apă. Acest timp ar trebui să dureze jumătate din timpul ales pentru inspiraţie – dacă inspirul a fost de 4 secunde, apneea va fi de 2 secunde, la 8 secunde apneea va fi de 4 secunde şi tot aşa". Expiraţia se face cu gura întredeschisă, scoţînd aerul cu un uşor zgomot, continuu, dat de blocarea coardelor vocale, un zgomot asemănător cu suflarea aerului printr-un tub: "Aerul trebuie expirat, în primul rînd, din abdomen, apoi din stomac, din bazele plămînilor, treimea lor medie, din vîrfurile plămînilor, din gît şi din gură. La final, cu o uşoară aplecare în faţă a trunchiului, ne concentrăm pentru a scoate şi ultimul aer rezidual din plămîni. Aceasta necesită un efort suplimentar, ca şi în cazul inspiraţiei forţate din final, precum şi un oarecare disconfort. Expirul este urmat, de asemenea, de o perioadă de apnee, ca şi la inspir, cu durata identică, respectiv perioada de apnee va fi egală cu jumătatea timpului de expir". Sintetizînd, matematic, putem da ca exemplu: inspir 4 secunde, apnee 2 secunde, expir 4 secunde, apnee 2 secunde. Întotdeauna, apneea va fi jumătatea celorlalţi doi timpi. În acest mod, spune dl dr. Radu Alionte, s-a făcut doar primul pas. Urmează ca, în momentul în care, prin exersare, ajungem să facem acest tip de respiraţie automat, fără să ne mai gîndim la ea sau fără să numărăm, în timpul inspiraţiei ne gîndim că preluăm energie benefică din univers şi ne încărcăm "acumulatorii", iar în timpul expiraţiei ne gîndim că scoatem ceea ce este negativ şi rău din noi: "Ca aplicaţie practică imediată, puteţi încerca tehnica de respiraţie abdominală în două situaţii cotidiene: în situaţia în care sînteţi răcit(ă) sau dacă vă este frig. Prin concentrarea asupra tehnicii de respiraţie şi a gîndului că, prin expir, eliminăm energiile negative, vom descoperi, cu surprindere, că nasul nu mai curge sau că ne învăluie o căldură plăcută în corp şi nu ne mai este frig". În mokuso, respiraţia are o importanţă covîrşitoare, deoarece ne pregăteşte pentru ceea ce va urma: "Este starea de pregătire pentru concentrarea unui singur gînd spre un singur scop/acţiune. Toate celelalte gînduri se estompează şi, încet, încet, dispar. Se poate întîmpla ca, cel puţin iniţial, să apară gînduri parazite care ne deturnează de la gîndul principal asupra căruia dorim să ne focalizăm. În acest caz, nu avem de făcut altceva decît să ne debarasăm de gîndul parazit, să-l alungăm şi să revenim la problema care ne frămîntă şi pe care o dorim rezolvată, cel puţin în minte. Uneori, soluţia problemei de rezolvat nu se supune unei ordini logice sau conştiente de înlănţuire a evenimentelor, ci erupe din noi, din adînc, undeva din inconştient. Dar în mod sigur, soluţia va fi cea bună. Este un anumit fel de intuiţie dar nu intuiţia pe care o înţelegem în termenii obişnuiţi. Este, cumva, altceva". În viaţa de zi cu zi, mokuso, practicat regulat, cel puţin o dată pe zi, ne ajută să ne organizăm gîndurile şi priorităţile, să descoperim soluţia problemelor cărora nu le-am găsit rezolvarea în trecut. Mai mult, doar gîndind logic, ne ajută să nu începem două lucruri de importanţă asemănătoare în acelaşi timp, ci să dăm prioritate doar problemei pe care o considerăm importantă. Dl dr. Radu Alionte spune că mokuso şi tehnica de respiraţie expusă sînt "primii paşi pentru o viitoare cunoaştere de sine", ca şi pentru călătoriile în astral, pentru găsirea armoniei cu tine însuţi, cu ceilalţi, cu natura şi cu universul – legea supremă din artele marţiale: "Este un prim pas spre a înţelege că ambele sînt un tot unitar, inseparabil şi reprezintă nu o tehnică, aşa cum, din motive didactice, am prezentat-o, ci un mod de viaţă, aşa cum artele marţiale reprezintă o cale de urmat, un mod de viaţă în care există, întotdeauna, numai învingători". (C.Iacob)
Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:15.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 02-10-07, 09:52   #61
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- durerea din ipohondrii

Un caz aparte al durerii psihogene este reprezentat de durerea din ipohondrii care au, ca şi caracteristică esenţială, o anumită interpretare exagerată sau nereală, fixată de către pacient a semnelor fizice sau a senzaţiilor minime din punct de vedere obiectiv, care îl conduc către convingerea sau teama că suferă de o boală gravă. Mai mult, pacientului nu îi pot fi schimbate aceste convingeri nici prin discuţii, nici prin prezentarea dovezilor obiective, rămânând nemulţumiţi de prestaţia medicală şi schimbând medicii curanţi în speranţa că vor găsi pe cineva care să le înţeleagă suferinţa şi să le prescrie un tratament adecvat, lăsând, pentru medici, un sentiment de inutilitate. În astfel de cazuri, un criteriu important de diagnostic pentru medic este reprezentat de contextul psiho-social al pacientului, prin aceea că, în majoritatea cazurilor, pacienţii prezentând o anumită înrăutăţire a funcţiei sociale sau profesionale, fiind mai preocupat de boala sa decât de rezolvarea acestor funcţii. Chiar în acest context, trebuie să menţionăm şi boala de somatizare în care pacientul este preocupat de simptomele bolii mai mult decât teama de a avea o anumită boală. Marele pericol în durerea din ipohondrii este reprezentat de iatrogenii, prin indicaţii nereale farmacologice sau chirurgicale. Important pentru medici, ca şi pentru psihologi, este faptul că prezenţa unei boli organice nu exclude posubilitatea unei ipohondrii preexistente.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:16.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 12-10-07, 19:10   #62
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- DSM IV

Referindu-ne la DSM IV, acesta permite o evaluare structurată pe baza a 5 axe, astfel:
- axa I: sindroame clinice şi alte condiţii ce constituie domeniul intervenţiei şi tratamentului
- axa II: tulburări de personalitate, retardarea mentală şi utilizarea mecanismelor de apărare.
- axa III: tulburări şi condiţii somatice
- axa IV: severitatea stresorilor psihosociali
- axa V: evaluarea globală a activităţii.
Primele două axe sunt cele mai importante permiţând diagnosticarea propriu-zisă a compartamentului evaluat. Distincţiile dintre evaluările realizate în cadrul axelor I şi II, se referă la diferenţa dintre determinismul comportamentului situaţional, respectiv cel bazat pe trăsăturile de personalitate, deci stabil. Trăsăturile de personalitate reprezintă modalităţi stabile de relaţionare faţă de mediu şi sine, ce se manifestă în funcţie de contextul social asociat. Axa III realizează evaluarea tulburărilor sau condiţiilor somatice relevante pentru înţelegerea cazului, incluzând Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD- 10), cu excepţia tulburărilor mentale. Axa IV cuprinde evenimentele de viaţă ce pot fi relaţionate cu declanşarea unei tulburări mentale, diagnosticate anterior pe axa I şi II, referindu-se la etiologia situaţională (conjugal, parental, interpersonal general, profesional, financiar, juridic, tranziţia prin diferite etape de devoltare, stresori psihosociali, evenimente asociate unor maladii cronice), care ar putea determina tulburări reactive. Axa V evaluează global activitatea socială şi profesională, atât pentru perioada curentă (prezentă), cât şi pentru perioada anterioară, având o importantă valoare prognostică.
Finalul este reprezentat de formularea diagnostică cu trei mari componente: delimitarea simptomelor şi a problemelor afirmate de pacient, evaluarea structurilor cognitive şi a modului de prelucrare a informaţiei şi evidenţierea factorilor de mediu ce declanşează şi menţin disfuncţiile. În formularea cazului, practic, se parcurg următoarele etape:
1) alcătuirea unei liste a problemelor reprezintă o sinteză a principalelor acuze pentru care pacientul se prezintă la tratament, durerea fiind unul dintre elementele centrale de adresabilitate, dacă există sau nu simptome caracteristice tulburărilor anxioase sau depresive, caz în care simptomatologia tulburărilor emoţionale va fi inclusă printre priorităţile terapeutice;
2) identificarea structurilor şi prelucrărilor cognitive dezadaptative privind rolul cogniţiilor negative automate (ca reprezentări activate instantaneu în condiţiile expunerii la mediu sau imaginării unui eveniment cu semnificaţie emoţională pentru subiect, convingerile disfuncţionale şi atribuirilor eronate (cunoştinţe generale dobândite încă din copilărie pe baza cărora subiectul dezvoltă interpretări asupra realităţii despre sine, ceilalţi şi mediu);
3) precizarea situaţiilor activatoare şi precipitante aparţin analizei funcţionale şi identifică condiţiile de activare a structurilor cognitive disfuncţionale ce mediază reacţiile dezadaptative, evenimentele activatoare fiind frecvent neconştientizate de către pacient;
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
4) formularea unui model etiologic cu două paliere: modul de dezvoltare al convingerilor disfuncţionale şi tipul de contexte ce determină activarea lor şi, în al doilea rănd, efectul cogniţiilor asupra componentelor vegetative, comportamentale şi subiective ale tulburării, exprimate ca simptome;
5) alcătuirea planului terapeutic pe baza următoarelor etape: a) fixarea unor obiective clare ale intervenţiei, în care lista problemelor constituie un punct de pornire important pentru delimitarea lor, urmată de prezentarea rezultatelor scontate şi a unui cadru de referinţă pentru urmărirea evoluţiei;
b) alegerea tehnicilor adecvate corespunzător cu obiectivele fixate şi cu particularităţile pacientului influenţată decisiv de nivelul pregătirii şi experienţa clinică a terapeutului.

Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:16.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 18-10-07, 13:03   #63
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- stress-anxietate

„În termeni generali, stresul apare atunci când oamenii se confruntă cu evenimente pe care le percep ca fiind periculoase pentru bunăstarea lor fizică sau psihologică. Aceste evenimente sunt adeseori considerate ca stresori, iar reacţiile oamenilor la ele sunt denumite răspunsuri la stres. (...) Una din trăsăturile cele mai izbitoare ale experienţei stresului este totuşi puternica influenţă a factorilor psihologici. Oamenii demonstrează accentuate diferenţe interindividuale în reacţia lor la stresori.”
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Caracteristicile evenimentelor, percepute ca stresante, au trei caracteristici: controlabilitatea, predictibilitatea şi măsura în care evenimentul respectiv pune la încercare limitele capacităţii individuale şi imaginea de sine. În situaţia noastră, pacientul nu poate controla situaţia (medicul este cel care o controlează), pacientul nu poate prezice dacă o să-l doară sau nu şi, consecutiv acesteia, individul suportă, mai mult sau mai puţin, în funcţie de pragul specific de durere personal, a anumită traumă dureroasă, iar imaginea sa de sine are de suferit (se intervine asupra unei porţiuni a organismului propriu). Aceste evaluari individuale influenţează percepţia nivelului de stres al evenimentului implicat.
După Atkinson, stresul poate fi „generat de procese interne- conflicte nerezolvate care pot fi conştiente sau inconştiente. Conflictul are loc atunci când o persoană trebuie să aleagă între scopuri sau căi de acţiune incompatibile sau exclusiv mutuale. (...) Conflictele pot apărea, de asemenea, când două trebuinţe sau motivaţii interne se află în opoziţie”. Astfel de motive sunt reprezentate de: independenţă vs. dependenţă, intimitate vs. izolare, cooperare vs. concurenţă, exprimarea impulsurilor vs. standarde morale.
Reacţii psihologice de stres:
Cel mai frecvent răspuns la un stresor este reprezentat de anxietate. „Prin anxietate înţelegem emoţia neplăcută caracterizată prin termeni cum ar fi <<nelini>>, <<aprehensiune>>, <<tensiune>> şi <<team>> pe care fiecare dintre noi le resimţim uneori şi cu diferite intensităţi”.
În plus, faţă de reacţiile emoţionale la stres, se observă frecvent şi o deteriorare cognitivă substanţială, descoperind că este greu să se concentreze şi să-şi organizeze gândurile în mod logic. Această deteriorare cognitivă poate proveni din două surse: în primul rând, o activare emoţională intensă poate interfera cu procesarea mentală a informaţiei prin aceasta înţelegând: cu cât suntem mai anxioşi, cu atât este mai probabilă apariţia unei deteriorări cognitive şi, în al doilea rând, prin distragerea gândurilor când suntem puşi în faţa unui agent stresor. Deteriorarea cognitivă îi determină pe oameni să adopte rigid anumite modele comportamentale deoarece nu pot să apeleze la modelele alternative.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

Reacţii fiziologice de stres:
Organismul reacţionează la stresori prin iniţierea unor răspunsuri înnăscute la o ameninţare percepută. Dacă ameninţarea este rezolvată rapid, aceste răspunsuri scad în intensitate şi starea fiziologică revine la normal. Dacă situaţia stresantă continuă, organismul dezvoltă răspunsuri adaptative de mai mare intensitate pentru a face faţă agentului stresor.
La răspunsul de tip luptă sau fugă, organismul are nevoie imediată de energie prin metabolizarea glucozei din ficat şi prin eliberarea de hormoni, care facilitează transformarea grăsimilor şi proteinelor în zahăr. De asemenea, metabolismul se accelerează pentru a sprijini consumul de energie. Frecvenţa cardiacă, presiunea arterială şi ritmul respirator cresc, iar muşchii se încordează. Digestia se reduce, saliva şi mucusul se usucă. Primul semn de stres este reprezentat de uscarea gurii. Se secretă endorfine, tranchilizantele naturale ale organismului şi se produce vasoconstricţie (T.A. creşte). Splina eliberează mai multe hematii necesare aportului crescut de oxigen, iar măduva osoasă produce mai multe leucocite în ajutorul reacţiei de apărare a organismului.
Majoritatea acestor modificări se datorează activării sistemelor neuroendocrine controlate de hipotalamus („centrul cerebral al stresului”): sistemul nervos simpatic, prin secreţia de epinefrină şi norepinefrină, şi sistemul adrenocortical, prin eliberarea de ACTH (hormon adrenocorticotrop, „hormonul major de stres”), cu influenţă asupra cortizolului pentru reglarea glicemiei şi a anumitor minerale sanguine.
„Răspunsurile fiziologice considerate a fi benefice implică activarea sistemului nervos simpatic şi apar atunci când o persoană face eforturi active de a se adapta la o situaţie stresantă”.
După Taylor, stresul afectează sănătatea pe patru căi diferite:
1. ruta directă în care răspunsul fiziologic al corpului în faţa unui stresor poate avea un efect direct, negativ asupra sănătăţii fizice, dacă acest răspuns este menţinut în mod cronic.
2. ruta interactivă, modelul vulnerabiltate- stres sau modelul stres- diateză, apare când circumstanţele stresante interacţionează cu personalitatea sau există o vulnerabilitate preexistentă unei tulburări, condiţii în care apare boala.
3. ruta comportamentului de sănătate care înseamnă, practic, o diminuare a comportamentelor de sănătate pozitive şi intensificarea celor negative.
4. ruta comportamentului de boală în urma cărora stresorii provoacă reacţii neplăcute ale organismului (nervozitate, depresie, oboseală, teulburări de somn, etc.), pacientul adresându-se cu o mai mare probabilitate serviciilor medicale decât pacienţii care nu sunt stresaţi.

Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:17.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-10-07, 22:56   #64
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale-controlul stresului

Controlul stresului:

Emoţiile şi activarea fiziologică generată de situaţiile stresante sunt inconfortabile şi determină individul să acţioneze pentru a le diminua cu ajutorul a ceea ce se numeşte control. Acest control poate fi aplicat prin două modalităţi principale:
- controlul centrat pe problemă implică o strategie a individului de a găsi o cale de schimbare sau de evitare în viitor pentru o problemă specifică sau o situaţie; ca strategii orientate spre exterior se folosesc: definirea problemei, generarea soluţiilor alternative, evaluarea alternativelor sub forma costurilor şi beneficiilor şi alegerea uneia dintre ele, implementarea alternativei selectate; de asemenea, astfel de strategii pot fi centrate spre interior în vederea schimbării personale (ex.: modificarea nivelurilor de aspiraţie, identificarea surselor alternative, învăţarea de noi deprinderi), fiind dependente de experienţă şi de capacitatea de autocontrol
- controlul centrat pe emoţie este folosit pentru a preveni emoţiile negative să devină copleşitoare şi de a împiedica individul să acţioneze pentru rezolvarea problemelor prin strategii comportamentale (angajarea în exerciţii fizice) şi strategii cognitive (renunţarea temporară la gândurile problematice şi reducerea ameninţării prin schimbarea semnificaţiei situaţiei); altă clasificare se referă la strategii ruminative (izolarea în noi înşine, îngrijorare cu privire la consecinţele evenimentului stresant), strategii de distragere (angajarea în activităţi plăcute care întăresc şi intensifică simţul controlului) şi strategii negative evitante (activităţi care ne pot sustrage de la dispoziţia prezentă, accentuând dispoziţia afectivă, fiind periculoase).
În cadrul controlului centrat pe emoţie, trebuie să vorbim şi de mecanismele de apărare, descrise de Freud, ca strategii inconştiente folosite de individ pentru a face faţă emoţiilor negative dintre care amintim: refularea (impulsurile sau amintirile prea înfricoşătoare sau dureroase sunt excluse din conştiinţă), raţionalizarea (atribuirea unor motive dezirabile, logic sau social, unor acţiuni), formaţiunea reacţională (ascunderea unui motiv şi exacerbarea motivului opus), proiecţia (atribuirea unor calităţi indezirabile altor indivizi), intelectualizarea (obţinerea detaşării faţă de o situaţie stresantă tratând-o în termeni abstracţi, intelectuali), negarea (negarea realităţii exterioare neplăcute pentru a-i putea face faţă), deplasarea (un motiv care nu poate fi rezolvat într-o anumită formă este dirijat într-o altă direcţie).
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

Radu Alionte
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:17.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 03-11-07, 11:32   #65
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- def. ale anxietatii (1)

Definiţii ale anxietăţii

Anxietate (DEX, pag. 43)- „Stare de nelinişte, de aşteptare încordată, însoţită de palpitaţii, jenă în respiraţie, etc., întâlnită în unele boli de nervi”
Anxietate (def.2.)-„ Emoţie generată de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevăzut şi controlat. Se transformă în frică în faţa unui pericol bine identificat. Anxietatea este însoţită de modificări fiziologice şi hormonale caracteristice stărilor de activare ridicată şi este adesea asociată comportamentului de conservare-retragere sau conduitelor de evitare”.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Tulburările anxioase cuprind fobiile, crizele de angoasă sau stările de panică, anxietate generalizată, manifestările obsesionale şi compulsive şi anxietatea post-traumatică. Cu excepţia crizelor de angoasă, medicamentele predilecte pentru manifestările simptomatice ale anxietăţii patologice sunt benzodiazepinele sau tranchilizantele minore. Punerea în evidenţă a zonelor de conexiune sau de recepori din creier pentru aceste medicamente a dus la cercetarea existenţei posibile a unor molecule prezente în mod normal în organism şi capabile să se lege de receptorii benzodiazepinelor pentru a le mima acţiunea sau a se opune acesteia, dar cercetarea a rămas fără succes. Pentru unii neurobiologi, anxietatea s-ar datora activării neuronilor noradrenergici proveniţi dintr-un nucleu al trunchiului cerebral, locus coeruleus; pentru alţii, cauza ar fi serotonina cerebrală. Aceste cercetări se efectuează din perspectiva neurochimică şi neurobiologică.”
Anxietate (def.3)- „stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz. Adesea folosit ca sinonim al angoasei, termenul anxietate se deosebeşte de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare, transpiraţie, accelerarea pulsului...), care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. Numerose şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. Pentru teoreticienii învăţării această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată, o tendinţă dobândită. Pentru psihanalişti, dimpotrivă, anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului şi interdicţiile dictate de Supraeu; anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului- adică personalităţii conştiente- care, astfel prevenit, poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare.”
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Anxietatea (def.4)- „Stare afectivă vagă, difuză, de nelinişte, de apăsare, tensiune, îngrijorare şi teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihologic. Sunt dominante sentimente intense de insecuritate (generate de teama abandonului, pedepsirii, a producerii unor accidente, a unor nenorociri şi catastrofe iminente). A. generează produse imaginative abundente/ derulări de scene de imaginaţie uneori înspăimântătoare) care nu pot fi ignorate şi nici eliminate şi care pun stăpânire pe persoana umană şi o domină. Cei cuprinşi de a. sunt mereu în alertă, au senzaţia penibilă de neputinţă în faţa pericolelor pe care le <<simt>> că se apropie, au scăderi importante de randament intelectual.
În a. se manifestă instabilitatea motorie, tulburări ale somnului. Stări de a. au un larg acompaniament biosomatic şi fiziologic (palpitaţii, tulburări de respiraţie, paloare provocată de vasoconstricţii, modificări de voce, de puls, etc.). Acestea pot fi mascate ca exteriorizare, dar nu şi ca variabile fiziologice ce pot fi înregistrate.
A. are grade diferite de profunzime. Când este prezentă într-o proporţie mai redusă, ca atare generalizată, de fond, poate fi considerată fenomen normal, cu valenţe motivaţionale şi chiar cu rol declanşator al creativităţii; când este mai accentuată şi mai profundă devine simptom al unor tulburări psihice (este prezentă în depresiuni, psihoastenii, în cele mai multe dintre nevroze). În psihologie, au fost elaborate o mulţime de instrumente de măsurare a gradului de a. care caracterizează o persoană. Astfel, chestionarul Minnesota (MMPI) cuprinde o scală de a. Şi în chestionarul Woodworth se află itemi prin care se evaluează a. Cel mai complex dintre instrumentele psihologice de studiu al a. este chestionarul de a. Cattell, în care se decelează două forme de a.: manifestă şi voalată. Studiile făcute asupra a. au contribuit la o mai bună înţelegere a motivaţiei complexe a persoanei umane.”
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:18.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 09-11-07, 18:44   #66
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- def. ale anxietatii (2)

Anxietate (def.5)- „tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare nemotivată, în absenţa unor cauze care să le provoace. A. se defineşte ca „teamă fără obiect” spre deosebire de fobie care este „teamă cu obiect”. Deseori a. se manifestă sub forma unor stări de frică cauzată de o incertitudine în care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planează pretutindeni, îl înconjoară, îl pătrunde, dar nu o poate defini şi nici îndepărta. Stările de a. sunt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca: jenă precordială, palpitaţii, greutate în respiraţie, transpiraţie, etc. Psihologia existenţialistă se ocupă mult de a. sau angoasă, ca formă foarte accesntuată de a., întrucât consideră că aceasta este starea permanentă a omului. Ca simptom psihopatologic se întâlneşte în melancolia anxioasă, în nevroza obsesivă, fobică, în debutul psihozelor sau în afecţiuni endocrine şi cardiace.”
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Anxietatea (def.6) este o „permanenţă a modului de fiinţare uman, existând în spaţiul dialogului dintre Sine şi Eu, fiind la temeiul oricărei puneri în act a omului. Condiţia individului concret este una de anxietate, rezultată din înţelegerea inevitabilei sale libertăţi de a opta între posibilităţi, din necunoaşterea viitorului, din apropierea morţii, din finitudinea existenţei”. Kierkegaard consideră ca anxietatea dă naştere, deopotrivă, îndoielii şi disperării, fiind condiţia prealabilă a păcatului, „libertatea captivă în sine însăşi”, mijlocitoare între posibilitatea şi realitatea păcatului. Semnificaţia anxietăţii este de fior de spaimă de ceva nedefinit şi indeterninabil, spre deosebire de frică, în care obiectul este concret, individual. Anxietatea este realitatea libertăţii, ca posibilitate a posibilităţii, o măsură a prezenţei spiritului. Omul este o sinteză de sufletesc şi trupesc, întruchipată de spirit. Spiritul se raportează la sine şi la condiţia sa ca anxietate. Trecerea de la posibilitate la realitate se face prin anxietate. Kierkegaard precizează două sensuri ale anxietăţii: anxietatea prin care individul instituie păcatul, prin saltul calitativ, şi anxietatea de conotaţie cantitativă, care pătrunde împreună cu păcatul o dată de acesta este înfăptuit. De asemenea, Kierkegaard face distincţia între tipurile de anxietate obisctivă şi subiectivă. Anxietatea obiectivă ar reprezenta reflexul păcătoşeniei generaţiei asupra întregii lumi, efect al păcatului asupra existenţei neumane, expresie a unui dor care nu poate mântui. Anxietatea subiectivă este „egotistă, este o anxietate cu privire la ceea ce aş putea să devin sau ceea ce mi s-ar putea întâmpla”, anxietatea existentă în nevinovăţia individului, similară cu cea a lui Adam, comparată cu ameţeala libertăţii, când spiritul doreşte să instituie sinteza, când libertatea scrutează în jos la propria ei posibilitate.
Walter Schultz consideră că anxietatea reprezintă „teama faţă de propria libertate” motivând legătura ei indisolubilă cu datoria de a deveni un sine prin realizarea sintezei, sarcină care nu poatre fi realizată ireproşabil şi, de aici, anxietatea ca însoţitor permanenet al existenţei umane.
Anxietatea este mai reflectată la Eva, decât la Adam, deoarece femeia este mai sensibilă senzorial decât bărbatul. Femeia este mai anxioasă decât bărbatul, deşi este asemeni bărbatului, determinată spiritual. Estetic, aspectul ei ideal este frumuseţea, iar etic- provocarea. Senzorialul este o enigmă neexplicabilă care te face anxios, naivitatea fiind însoţită de un „nimic” inexplicabil, creator de anxietate. Anxietatea este prezentă în orice plăcere erotică, datorată faptului că spiritul se simte străin.
Anxietatea poate fi privită şi din altă perspectivă: urmare a păcatului absenţei conştiinţei păcatului, fiind o clipă în viaţa individuală. Omul va fi definit, în acest context, drept o sinteză de vremelnicie şi veşnicie. Viitorul este posibilitatea veşniciei sau a libertăţii în individualitate ca anxietate. Anxietatea este starea psihologică ce precede păcatul, care izbucneşte în stadiul calitativ în momentul instituirii păcatului. Anxietatea păgânului are drept sursă soarta, ca unitate între necesar şi întâmplător.
Relaţia libertăţii faţă de vină este de anxietate, deoarece libertatea şi vina sunt una dintre posibilităţi. Anxietatea este posibilitatea libertăţii, fiind educativă, formativă, prin credinţă, deoarece devorează toate finitudinile şi decoperă tot ceea ce au ele iluzoriu. Anxietatea sfârşeşte prin a anihila finitul de neliniştile pe care le-a produs.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Porot semnalează trei condiţii esenţiale ale anxietăţii:
„- sentimentul iminenţei unui pericol nedeterminat, sentiment de obicei acompaniat de fantasme tragice care pot amplifica totul la proporţiile unei adevărate tragedii;
- starea de alertă faţă de un pericol, o veritabilă alertă psihică (...)
- convingerea de neputinţă absolută, însoţită de sentimentul de dezorganizare şi aneantizare în faţa pericolului.”
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:18.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 13-11-07, 21:26   #67
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- def.ale anxietatii(3)

Pentru Cattell, anxietatea se referă la caracteristici ca: tensiunea interioară, instabilitatea, lipsa de încredere în sine, rezerva în asumarea situaţiilor de risc, temeri, diferite manifestări psihosomatice amplificate în plan subiectiv. „Anxietatea diferă de nevrotism prin accentul pus pe incapacitatea de adaptare la situaţii noi şi rigiditatea comportamentului”.
După Holdevici, „anxietatea poate fi expresia fricii de necunoscut sau rezultatul anticipării unor posibile pericole. În cazul în care anxietatea nu pare să se lege de vreo situaţie specifică, ea manifestându-se ca o stare de îngrijorare nedefinită, este posibil ca sursa ei s-o reprezinte stările afective reprimate”.
După Holdevici, anxietatea patologică presupune existenţa a doi indicatori: starea scapă de sub controlul subiectului şi sentimentul lipsei de control accentuează anxietatea şi perturbarea ritmului normal de viaţă al subiectului prin intervenţia anxietăţii, acţiuni pe care anterior le îndeplinea cu uşurinţă. „Anxietatea se distinge de teamă prin faptul că aceasta din urmă este îndreptată de obicei spre obiecte şi situaţii concrete care există ca ameninţări reale (...). Anxietatea are un caracter mult mai difuz, subiectul în cauză neputând să precizeze motivul fricii. Teama se focalizează mai difuz, pericolul potenţial fiind vag conturat (...). Anxietatea afectează toate aspectele fiinţei umane: starea fiziologică a organismului, starea psihică şi comportamentul”.
După Atkinson, cel mai frecvent răspuns la stres este reprezentat de anxietate prin care se înţelege „emoţia neplăcută caracterizată prin termeni cum ar fi <<nelini>>, <<aprehensiune>>, <<tensiune>> şi <<team>>”. Adiţional reacţiilor emoţionale, faţă de un agent stresant, poate să apară şi o deteriorare cognitivă importantă. Subiectul consideră că este greu să se concentreze, să-şi organizeze gândurile în mod logic şi adoptă anumite modele comportamentale rigide în loc să ia în considerare modele comportamentale alternative, în concordanţă cu situaţia.
După DSM IV, anxietatea este „un pattern pervaziv de inhibiţie socială, cu sentimente de neadecvare şi hipersensibilitate la evaluarea negativă, care se instituie la începutul vieţii adulte”.
După Ionescu, tulburarea anxioasă (evitantă) a personalităţii are trăsături caracteristice (esenţiale) şi trăsături facultative (asociate). Personalitatea anxioasă dezvoltă o tulburare anxioasă a personalităţii doar dacă trăsăturile devin ample, inflexibile şi dezadaptative.
Dintre trăsăturile caracteristice amintim: sociofobie cu evitarea activităţii ocupaţionale care implică relaţii interpersonale, prudenţă excesivă şi rigoare în orice relaţionare, teama de a fi ridiculizat sau rejectat, teama de a nu fi criticat sau umilit în public, starea de aprehensiune sau de anxietate persistentă, pervazivă şi limitativă, evidentă comportamental, evitarea şi teama de a iniţia noi relaţii interpersonale, ataşamente personale restrictive, reţinerile şi temerile subiectului sunt proporţionale cu investiţia socială sau cu importanţa persoanelor sau grupurilor la care se raportează, subestimare a însuşirilor şi disponibilităţilor personale, dorinţa de a fi acceptat şi simpatizat, nevoia de tandreţe, Link [Necesita inregistrare pentru acces.]">asigurare şi reasigurare, dificultate în deliberare, decizie şi angajare.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Printre trăsăturile facultative, se pot întâlni: hipersensibilitate şi tendinţă la interpretativitate, tendinţă de a exagera eventuale riscuri, eşecuri, pericole, trăirea intensă, dureroasă a neacceptării, refuzului, rejecţiei şi discriminării, nevoia de certitudine, stabilizare şi securizare.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:19.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 21-11-07, 16:41   #68
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- atacul de panica

În atacul de panică, ca formă extremă de manifestare a anxietăţii, trebuie să existe cel puţin patru dintre următoarele simptome: respiraţie accelerată, palpitaţii, tremor, transpiraţie abundentă, senzaţie de sufocare, senzaţie de greaţă, senzaţie de ameţeală, senzaţie de detaşare, valuri de căldură sau frig, teama că va muri, teama că îşi va pierde controlul şi va înnebuni.
Anxietatea care răspunde la un stimul specific este denumită anxietate situaţională sau fobică, având o intensitate disproporţionată, un caracter nerealist şi evitarea sistematică a situaţiei anxiogene. Imaginarea unei situaţii specifice determină apariţia anxietăţii anticipatorii, care, în formele uşoare, poate fi o simplă îngrijorare, iar, în formele mai severe, ajunge până la panică anticipatorie.
DSM IV distinge următoarele categorii de tulburări anxioase:
- atacul de panică
- agorafobia
- fobia socială
- fobiile specifice
- tulburarea cu anxietate generalizată
- tulburarea obsesiv-compulsivă
- tulburarea datorată stresului post-traumatic
- tulburarea acută de stres
- agorafobia fără atacuri de panică în istoria bolii
- tulburarea anxioasă datorată unor probleme somatice
- tulburarea anxioasă ca urmare a ingerării unor substanţe chimice.
Dintre toate aceste tulburări anxioase, ne vom opri doar la cele care interesează şi anume:
Atacul de panică trebuie să cuprindă cel puţin patru simptomele descrise anterior pentru a fi
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
considerat un atac de panică integral; dacă conţine doar 2-3 dintre simptome, vorbim despre un atac de panică cu simptomatologie limitată. Oricum ar fi, atacul de panică se diagnostighează când subiectul a suferit, în antecedente, două sau mai multe atacuri de panică şi/sau măcar unul dintre atacurile de panică a fost urmat de o îngrijorare permanentă că va urma un nou atac. În această situaţie, pacientul acuză anxietate anticipatorie, iar diagnosticul se pune după eliminarea eventualelor cauze organice (somatice).
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:19.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 21-11-07, 21:31   #69
Mare Maestru
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

tocmai ma intrebase o prietena ce simptome poate avea la atac de panica...
ce coincidenta
__________________
Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
sico este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 28-11-07, 18:38   #70
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- fobiile

1. Fobia socială se manifestă prin teama subiectului de a fi umilit sau a se simţi prost în situaţiile în care este observat de ceilalţi, făcându-l să evite situaţiile sociale. Anxietatea subiectului este deosebit de intensă dar acesta este conştient de caracterul ei exagerat. Diagnosticul se pune numai atunci când fenomenele de evitare interferează cu activitatea profesională, socială, cu relaţiile interpersonale şi produc individului un disconfort pronunţat.
2. Fobiile specifice implică o teamă puternică şi evitarea unor situaţii sau obiecte precis delimitate. Teama şi reacţia de evitare sunt suficient de puternice pentru a interfera cu viaţa normală, producând disconfort subiectului. Individul nu-şi poate stăpâni anxietatea, deşi este conştient de caracterul iraţional al fricii sale. În cazul fobiei faţă de stomatolog sau de medici, aceasta debutează cu teama de proceduri medicale dureroase, generalizându-se la orice act medical, subiectul ajungând să dezvolte comportamente de evitare. Fobia de sânge şi traumatisme este declanşată de teama că va leşina, dacă vede sânge sau dacă suferă o durere legată de proceduri medicale. Fobia de boală reprezintă teama nejustificată a pacienţilor ce se prezintă la tratament că vor contacta SIDA sau hepatită, prin sterilizarea incorectă a instrumentarului.
3. Tulburarea anxioasă generalizată se caracterizează prin existenţa unei anxietăţi cronice, de minimum 6 luni, fără să fie acompaniată de atacuri de panică, fobii sau obsesii. Un simptom cardinal este reprezentat de îngrijoarea permanentă în care intensitatea şi frecvenţa gândurilor anxioase scapă de sub controlul subiectului şi au un caracter disproporţionat. Diagnosticul se pune pe baza îngrijorării permanante şi pe prezenţa a cel puţin încă trei simptome dintre următoarele: nelinişte, dificultăţi de concentrare a atenţiei, iritabilitate, tensiune musculară, tulburări ale somnului, după eliminarea posibileleor cauze organice generatoare de simptomele amintite. Frecvent, este însoţită de depresie şi poate debuta la orice vârstă, mai afectate fiind femeile.
4. Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată de obsesii (idei, imagini, gânduri sau impulsuri lipsite de sens) care asaltează mintea pacientului. Subiectul recunoaşte că temerile şi gândurile sale sunt iraţionale, dar nu li se poate opune. Compulsiunile reprezintă comportamente sau ritualuri pe care subiectul le declanşează pentru a se elibera de anxietatea produsă de obsesii. Conflictul dintre dorinţa de a se elibera de ritualul compulsiv şi tendinţa irezistibilă de a-l duce la îndeplinire reprezintă o nouă sursă de anxietate. Cele mai frecvente comportamente compulsive sunt: spălatul în exces, verificările şi număratul. Această tulburare este frecvent însoţită de depresie şi de comportamente de evitare.
5. Tulburarea acută de stres presupune apariţia anxietăţii şi a altor simptome invalidante după expunerea la un eveniment traumatizant, simptomele trebuind să fie prezente cel mult o lună (peste o lună, vorbim de tulburare post-traumatică de stres). Trauma suferită este reprezentată de un eveniment care pune în pericol intergitatea fizică a subiectului şi care prezintă simptome ca: obnubilare, sentimente de detaşare, de irealitate şi de depersonalizare. Ulterior, va prezenta simptome persistente de anxietate ca: tulburări ale somnului, iritabilitate, dificultăţi de concentrare ale atenţiei, reactivitate exagerată şi nelinişte.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
6. Tulburarea anxioasă provocată de o afecţiune medicală este caracterizată de o anxietate accentuată ca urmare a unei afecţiuni medicale organice (endocrină, cardio-vasculară, respiratorie, metabolică sau neurologică).
7. Tulburarea anxioasă indusă medicamentos este efectul direct al abuzului de droguri, al consumului de medicamente sau expunerea la efectele substanţelor toxice. Poate fi declanşată şi prin mecanismul invers reprezentat de sevraj.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:20.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 04-12-07, 12:34   #71
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default ce determina anxietatea?

Anxietatea este legată, în principal, de durere sau de experienţa ei anterioară. Fiecare dintre noi, chiar şi medicii stomatologi, au fost, cândva, pacienţi.
După părerea noastră, anxietatea se declanşează de la primul contact cu medicul şi cu halatul său alb. Este o teamă de necunoscut, o invadare a intimităţii copilului şi a schemei sale corporale, aşa cum a reuşit acesta să şi-o construiască până la vârsta respectivă. Chiar consultul medical implică ca, o persoană necunoscută copilului, îi deschide gura, se uită la limbă, îl pune să spună „AAA!”, inspectează, palpează şi ascultă , îl trimite la analize de laborator sau îi aplică tratament injectabil sau vaccinuri care îi declanşează prima experienţă a durerii. Din acest moment, copilul va asocia halatul alb cu experienţa durerii.
În mica copilărie, pragul durerii este crescut la toţi copii. Pe măsura avansării în vârstă, apar diferenţieri ale pragului durerii, în funcţie de crearea reprezentării fenomenului dureros şi internalizarea acestuia, precum şi legat de evoluţia nivelului de înţelegere al copilului faţă de durere ca fiind „un rău necesar”, în anumite circumstanţe. Din acest motiv, micii pacienţi vor avea un prag diferenţiat al durerii, care se situează pe un continuum de la foarte crescut la foarte scăzut, situaţie care se întâlneşte şi la adult.
În stomatologie, în afară de halatul alb şi de experienţa anterioară a copilului sau adultului, mai intervin o multitudine de factori declanşatori ai anxietăţii: teama de durere- privită ca experienţă anterioară neplăcută, chiar oripilantă- în funcţie de primele tratamente stomatologice aplicate şi de eventualul eşec al acestora legate de personalitatea şi răbdarea medicului curant, zgomotul frezei dentare, mirosul specific al unui cabinet de stomatologie, instrumentarul ascuţit, teama de necunoscut (Ce o să mi se întâmple? O să mă doară?, etc) sau expectaţia că ceva rău sau dureros se poate întâmpla, personalitatea medicului şi modul de abordare al pacientului fiind decisive pentru declanşarea sau controlarea anxietăţii pacientului.
Pacienţii care reuşesc să-şi controleze anxietatea (frica de stomatolog sau de tratamentele acestuia) o fac cu preţul unei conştientizări a necesităţii actului terapeutic şi se supun de bunăvoie tratamentului, prezentându-se singuri la tratament şi în situaţii necritice, din punct de vedere al sănătăţii dentare. Alţii ajung la stomatolog numai în situaţiile de criză şi dureri foarte mari, care îi aduc la pragul de a nu mai suporta durerea şi de a se prezenta la medic pentru ameliorarea/ tratarea acesteia. Ultima categorie, ar fi pacienţii care au mai fost şi la alţi medici dar au fost nemulţumiţi de tratament, această categorie fiind mereu nemulţumită de tratamentele anterioare şi creând mari probleme medicului curant.
Din experienţa noastră de clinicieni, pacienţii recunosc, în urma discuţiilor purtate, că anxietatea este declanşată şi întreţinută de factorii psihici şi , uneori, este incontrolabilă, chiar dacă conştientizează că este o „teamă fără obiect” sau, în urma tratamentului, în proporţie de 99%, recunosc că durerea resimţită a fost mult mai mică decât durerea expectată pe care şi-au imaginat-o înaintea tratamentului.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Deşi cercetarea noastră se referă la aspectele anxietăţii, anxietatea privită la modul general, faţă de tratamentul stomatologic, şi anxietatea specifică, respectiv faţete diferite ale anxietăţii, am folosit mai multe chestionare de evaluare ale anxietăţii, aplicate aceloraşi pacienţi, în timpul diverselor şedinţe de tratament, pentru a decela mai fin aspecte legate de: anxietatea manifestă/ anxietate latentă (Cattell), fobia de stomatolog, cogniţiile negative, expectanţa pacientului înainte de tratament, etc.
În definitiv, în cadrul anxietăţii intervin mai multe mecanisme psihice:percepţia, reprezentarea (de la primul contact cu medicul), memoria de lungă durată (experienţa anterioară mai mult sau mai puţin traumatizantă pentru pacient), comportamentul (acceptă, fuge sau evită), o atitudine (acceptare, inacceptare), atenţia (privind centrarea/ decentrarea pe stimulul extern), motivaţia, afectivitatea şi activare emoţională, în strânsă corelaţie cu expresia comportamentală a durerii şi componenta cognitivă cu rol determinant al prelucrărilor cognitive în producerea emoţiilor.
La o bună parte dintre pacienţi, persistă (mai mult sau mai puţin) ideea că boala este o „pedeapsă” iar sentimentul culpabilităţii întăreşte anxietatea.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
La nivel endocrin, tiroxina, corticosteroizii, adrenalina sunt anxiogene, iar famacologic unele medicamente au efect anxiogen (unele tuberculostatice ca cicloserina, cardiazolul, etc.). Studii de biochimie privind anxietatea au incriminat catacolaminele, metabolismul acidului lactic şi anionii de potasiu şi calciu.
Schneider consideră că „anxietatea poate fi un izvor de energie psihică, modelând personalitatea bolnavului într-un mod care poate deveni progresiv şi structurant” .
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:20.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 11-12-07, 19:09   #72
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- autostima, dimensiuni

Autostima reprezintă o modalitate de a gândi, simţi şi acţiona, care implică autoacceptarea propriei persoane, respectul faţă de sine şi încrederea în forţele proprii. Autostima scăzută reprezintă cauza cea mai profundă care stă la baza tulburărilor anxioase. „Subiectul anxios a crescut probabil într-un context familial disfuncţional, caracterizat prin diverse tipuri de deprivări, abuzuri, neglijări care au condus la un nivel scăzut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la vârsta adultă un profund sentiment de insecuritate, jenă şi neadecvare care se poate manifesta în plan comportamental sub forma unor atacuri de panică, teamă de a se confrunta cu lumea exterioară (agorafobie), teama de a nu fi umilit (fobie socială) sau prin anxietate generalizată. Adesea, nivelul scăzut al autostimei se corelează cu lipsa asertivităţii, cu vorbirea interioară cu conţinut perfecţionist şi cu dificultatea de a exprima propriile sentimente”. La subiecţii cu autostimă redusă, subpersonalităţile „Hipercriticul” şi „Victima” sunt foarte dezvoltate.
Pacientul cu anxietate faţă de tratamentul stomatologic prezintă simptome structurate la nivelul a trei dimensiuni:
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
-dimensiunea fiziologică: distonie vegetativă cardio-vasculară (palpitaţii, tahicardie),
respiratorie (dispnee, tahipnee), gastro-intestinală (spasme epigastrice, accelerarea tranzitului intestinal)
-dimensiunea cognitivă: supraestimarea durerii expectate, teama de traumatizare accidentală
a ţesuturilor indemne, teama de sufocare, teama de sincopă şi moarte, teama de hemoragii severe, recunoaşterea, uneori, că aceste temeri sunt excesive şi iraţionale
-dimensiunea comportamentală: absenţa contactului vizual cu terapeutul, grimase la cea mai
mică atingere, poziţia crispată în fotoliul stomatologic, retragerea capului, deschiderea dificilă a gurii, aplicarea strategiilor de evitare, fobia faţă de tratamentul stomatologic reprezentând forma extremă iar reacţiile de evitare sunt o regulă.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:20.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 23-12-07, 12:29   #73
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default delimitari conceptuale- atacul de panica

După Holdevici, atacul de panică este provocat de gânduri negative cu conţinut anxiogen şi acompaniat de simptome somatice: tahicardie, constricţie toracică, senzaţia de sufocare, senzaţia de leşin, transpiraţii abundente, tremorul extremităţilor, secreţie crescută de adrenalină, accentuarea reacţiilor vegetative, etc. Simptomele psihologice sunt reprezentate de: senzaţia de irealitate, dorinţa imperioasă de a fugi, teama că va înnebuni, va muri sau va comite un act necontrolat. Subiectul se simte tot mai anxios şi îşi spune că, dacă nu ar fi în pericol, nu ar fi atât de speriat, fiind dominat de o logică afectivă. Temerile pacientului, deşi foarete puternice, nu sunt expresia unui pericol real. Interpretările pacientului comută atenţia spre interiorul organismului, asupra simptomelor corporale ceea ce face ca acestea să fie amplificate, ducând la panică. După primul atac de panică, pacientul este traumatizat şi dezvoltă o anxietate anticipatorie legată de posibilitatea reapariţiei simptomelor, determinând apariţia unui „cerc vicios” din care modalitatea de a-l „sparge” este conştientizarea că nu există un pericol real (absenţa pericolului).
Claire Weeks realizează distincţia între teama primară şi cea secundară. Teama primară se referă la reacţiile fiziologice care stau la baza reacţiei de panică, în timp ce teama secundară apare atunci când subiectul se sperie singur cu idei de tipul: „nu pot să fac faţă”, „trebuie să ies imediat de aici”, etc.
După Bourne există o scală de măsurare a intensităţii atacului de panică:
„7-10 Atac de panică major Toate simptomele nivelului 6 sunt exagerate; teroare; teama de a nu înnebuni; tendinţă compulsivă de a fugi.
6 Atac moderat de panică Palpitaţii; dificultăţi în respiraţie, senzaţie de dezorientare şi irealitate; anxietate şi panică drept consecinţă a pierderii controlului.
5 Începutul atacului de panică Tahicardie; bătăi neregulate ale inimii; dificultăţi de respiraţie; dezorientare sau ameţeli; teama evidentă de pierdere a controlului; tendinţa compulsivă de a fugi.
4 Anxietate accentuată Subiectul nu se simte bine; inima începe să bată mai repede; acesta ajunge să se întrebe dacă nu cumva îşi va pierde controlul.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
3 Anxietate moderată Subiectul nu se simte bine, dar are autocontrol; inima începe să bată mai repede; palmele îi transpiră.
2 Anxietate uşoară Furnicături în stomac, încordare musculară; nervozitate
1 Anxietate foarte uşoară Anxietate în valuri şi stare de nervozitate.
0 Relaxare Calm; subiectul se simte neturlburat şi liniştit.”
„Anxietatea şi panica au la bază sentimente reprimate de furie, ostilitate şi frustrare” şi „Anxietatea reprezintă o modalitate simbolică de a masca problema reală” (Holdevici).
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:22.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 16-01-08, 21:42   #74
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default disociere si densibilizare

Metoda disocierii este foarte utilă în însuşirea tehnicii de reducere a durerii: dacă ne observăm din afară când simţim o durere, aceasta tinde să diminueze.
Desensibilizarea sistematică implică destructurarea legăturii condiţionate realizate de subiect între o situaţie sau un stimul particular şi starea de anxietate, subiectul trebuind să se confrunte cu situaţia care îi provoacă recţia fobică fiind relaxat. Se porneşte de la premiza că anxietatea şi relaxarea reprezintă două stări total incompatibile, obiectivul fiind de a menţine starea de relaxare în situaţia existenţei agentului stresor.
Pentru atacurile de panică, ca formă extremă a anxietăţii, se recomandă utilizarea următoarelor procedee: respiraţia abdominală, autosugestii pozitive şi cu efect liniştittor, conversaţia cu o persoană în care subiectul are încredere, utilizarea tehnicilor de distragere a atenţiei (utile în orice caz de anxietate exagerată), exprimarea unor sentimente de ostilitate în raport cu anxietatea, observarea simptomelor anxietăţii fără ca subiectul să acţioneze împotriva lor („se lasă purtat de val”).
Calităţile care se cer medicului, care acordă suport psihologic unui pacient anxios, se rezumă la următoarele aspecte practice: atitudine caldă şi suportivă, deprinderea de a nu critica şi a nu evalua şi dorinţa de a-l încuraja pe subiect să se confrunte cu temerile sale cu răbdare şi perseverenţă.
Dintre distorsionările cognitive cela mai des întâlnite în producerea anxietăţii amintim: prevederea viitorului, citirea gândurilor, afirmaţiile imperativ-categorice, judecata afectivă, amplificarea (exagerarea), gândirea de tip „totul sau nimic”, descalificarea pozitivului.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:23.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 02-02-08, 13:00   #75
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default vorbirea interioara

După Bourne, există mai multe tipuri de vorbire interioară, care reflectă mai multe tipuri de instanţe psihice denumite „subpersonalităţi”:
- „îngrijoratul” (produce anxietate)- crează anxietatea imaginându-şi scene care reprezintă catastrofe sau dezastre, anticipează tot ceea ce este mai rău, supraestimează dimensiunile şi consecinţele evenimentelor negative şi îşi crează imagini cu un conţinut terifiant. Întrebarea favorită: „ce va fi dacă...?”
- hipercriticul (generează autostimă scăzută)- evaluează şi judecă comportamentul şi performanţele altora, are tendinţa de a-l compara pe subiect cu ceilalţi. Expresia favorită: „nu eşti bun de nimic”.
- victima (induce depresie) se simte neajutorată şi lipsită de speranţă, generază anxietate pentru că îi „spune” subiectului că nu progresează suficient, produce şi depresie pentru că îi spune subiectului că ceva este în neregulă cu el. Expresia favorită: „eu nu pot...”, „niciodată nu voi fi capabil să...”
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
- perfecţionistul (provoacă stres cronic şi epuizare) generează anxietate pentru că-i spune subiectului că nu face suficiente eforturi, că ar trebui să lucreze mai mult, fiind intolerant faţă de greşeli. Expresia favorită: „trebuie să fac totul perfect”
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:25.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 13-02-08, 16:21   #76
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Anxietate si personalitate:
Aşa cum nu există doi oameni identici, din punct de vedere fizic sau pshic, şi aici ne referim la infinitatea de trăsături psihice diferite, unicitatea rasei umane, personalitatea fiecăruia care se confruntă sau se armonizează cu a celorlalţi, nici anxietatea faţă de actul medical nu poate fi aceeaşi la toţi pacienţii ci, cel, mult, încadrată în grupe largi de exprimare, de-a lungul unui continuum, de la foarte mică la foarte mare. Chiar dacă, la nivel declarativ, unii dintre pacienţi afirmă că anxietatea lor faţă de tratament este nulă (lipsiţi de anxietate), practic, considerăm acest lucru ca fiind doar la nivel declarativ nu şi real.
Fiecare pacient se va exprima pe sine şi îi va reflecta pe ceilalţi prin prisma trăsăturilor sale de personalitate, mai mult sau mai puţin dominante şi, din acest punct de vedere, considerăm utilă trecerea în revistă, pe scurt, a tipologiilor de personalitate descrise de Jung.
După Jung, în orice tip declarat există „...o tendinţă către compensare a propriei unilateralităţi, tendinţă oportună din punct de vedere biologic, căci slujeste păstrării echilibrului sufletesc. Prin compensare apar caractere secundare sau tipuri..”. Orice om posedă ambele mecanisme: al extraversiei şi al introversiei, numai că măsura, în care acestea sunt reprezentate în economia globală a personalităţii sale, îi determină tipul dominant de extra- sau introvertit, diferenţa principală fiind relaţia dintre subiect şi obiect. Extravertitul are „o mişcare a interesului în direcţia obiectului...., obiectul acţionează ca un magnet asupra tendinţelor subiectului, îl atrage şi îl condiţionează în mare măsură, îl înstrăinează chiar de sine însuşi şi îi schimbă calităţile în sensul unei armonizări cu obiectul”, subiectul având o importanţă secundară în raport cu obiectul, care este în prim plan, „..acela care este el însuşi natură, deci ar fi într-o relaţie intimă cu obiectul, ar fi extravertit”, gândirea este pragmatică, fanteziile sunt exprimate prin introversie refulată inconştientă, atitudinea naivă este legată de predominanţa elementului senzorial, senzaţia legând subiectul de obiect, „starea dionisiacă” care oferă mai mult timp senzaţie şi îşi dezvoltă simţurile, instinctul, afectanţa, lucrează precumpănitor cu aparenţa, atitudine epimeteică a conştiinţei, accentul principal al activităţii este orientat spre exterior, dar îi lipseşte timpul, plăcerea şi încrederea cu care îşi priveşte lumea interioară, produce geniile „civilizatoare” care se raportează la „realizarea practică”, atitudine relaxată, empatie ce pune stăpânire pe obiect graţie unei identificări mistice, necesară cunoaşterii esenţei obiectului, se savurează inconştient pe sine, în obiect, şi îşi introiectează impresiile despre obiect în propriile sentimente, îl interesează comportamentul individual al obiectului, tipul „clasic” cu reacţie rapidă în afară. În cazul introvertitului, există o mişcare inversă, de la obiect către subiect, care se orientează către propriile sale procese psihice, rămânând în centrul tuturor preocupărilor, subiectul devenind magnetul care atrage obiectul către sine, obiectul având o valoare inferioară faţă de subiect, „..acela cere caută sau râvneşte natura ca obiect nu o are; el ar fi deci introvertit”, gândirea este raţională, fanteziile sunt reprezentate, în inconştient, prin extraversie refulată, sentimentalul este legat de elementul intuitiv, iar subiectul se abstrage din obiect, „starea apolinică” ca intuiţie a lumii ideilor, întârzie asupra contemplării ideilor, dezvoltă intuiţia şi contemplarea interioară, vrea să străpungă aparenţele şi abuzează de munca sa, atitudine prometeică a conştiinţei, activitatea este orientată spre interior şi are timpul necesar să-şi contemple propriile trăiri interioare şi să şi le analizeze minuţios, excitaţiile interioare sunt văzute din punctul de vedere al unei idei, produce geniile „civilizatoare care se raportează la „conceperea abstractivă”, atitudine tensionată, abstracţiune prin crearea de obiecte artistice duce la cunoaştere, se contemplă inconştient pe sine însuşi, distruge activitatea obiectului asupra subiectului, face analogie între obiecte şi se situează deasupra faptului individual, tipul „romanic” cu reacţie rapidă spre interior.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:26.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 24-02-08, 11:08   #77
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

anxietate si personalitate- continuare
După Holdevici, „ musculatura încordată şi rigidă reprezintă un simptom specific stresului şi stărilor emoţionale reprimate (...). Teama conduce la încordarea musculaturii abdominale, mai ales a diafragmului”
După Atkinson, studiile de fiziologie, în caz de meditaţie, indică o scădere importantă a ritmului respirator, scăderea consumului de oxigen şi, consecutiv acestuia, o scăderea a eliberării de dioxid de carbon, pulsul este încetinit, scade concentraţia de lactaţi în sânge. Meditaţia s-a dovedit eficace şi pentru pacienţii care suferă de anxietate cronică, dar este benefică şi pentru îmbunătăţirea aprecierii de sine. Practicarea ei ajută incontestabil la diminuarea stresului.
Reacţiile anxioase par să reflecte sentimentele unei inadecvări la situaţiile percepute ca ameninţătoare. Teoriile referitoare la tulburările anxioase s-au centrat asupra:
- conflictelor interne (teoria psihanalitică) care postulează că determinanţii majori sunt reprezentaţi
de conflictele interne şi motivele inconştiente, făcând distincţie între anxietatea obiectivă (răspuns rezonabil la o situaţie nocivă) şi anxietatea nevrotică (disproporţionată faţă de pericolul real)
- teoria comportamentală consideră anxietatea ca fiind declanşată de evenimente externe specifice,
în cadrul teoriei învăţării, prin condiţionare clasică şi condiţionare pregătită reacţia numai la anumite situaţii considerate periculoase care, dacă este asociată cu o traumă, va declanşa o teamă condiţionată, foarte rezistentă la stingere)
- teoria cognitivă se centrează asupra modului în care persoanele anxioase gândesc despre situaţiile
sau pericolele potenţiale, supraestimând gradul şi potenţialul de nocivitate şi generând hipervigilenţă
- teoria biologică susţine predispoziţia sau transmiterea ereditară a tulburărilor anxioase.
După Cosnier, „eşecul sau insuficienta eficacitate a <<mecanismelor>> sau <<de>> generează anxietate sau angoasă. Acelaşi autor, face diferenţa între frică care are un „obiect” real precis, „frică de ceva”, are motive obiective de apariţie, angoasa ca stare de frică fără obiect, iar anxietatea şi neliniştea se deosebesc de angoasă doar printr-un nivel mai scăzut al intensităţii, panica este o criză de angoasă, iar teroarea şi spaima reprezintă stări de frică extreme. Anxietatea şi angoasa se situează pe un continuum şi sunt caracterizate de lipsa obiectului. Diferenţa dintre ele este, uneori, greu de făcut dar părerea specialiştilor este că angoasa ar fi o formă de anxietate majoră, având o formă somatică de manifestare, în timp ce anxietatea este, în primul rând, de natură psihică.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
După Nechifor, în afară de stările patologie în care apare anxietatea, la pacienţii „normali”, aceasta apare ca o reflectare subiectivă a modului cum percepe pacientul tratamentele cu caracter invaziv. Anxietatea constituie o problemă dificilă din următoarele motive:
- multitudinea cauzelor ce produc anxietate
- necunoaşterea mecanismelor unorale implicate în anxietate
- insuficienţa posibilităţilor farmacoterapeutice.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 22-03-08 la 12:27.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 22-03-08, 12:29   #78
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default umanizarea actului medical

Efecte anxiolitice locale şi durabile, coroborate cu un efect sedativ tranchilizant, sunt date de benzodiazepine şi de triazoladiezepine. Medicul stomatolog, fie din lipsă de timp, fie din necunoaştere, nu aplică astefel de remedii farmacologice anxiolitice şi nu ştie sau nu are timpul necesar pentru o psihoterapie minoră anxiolitică sau, şi mai simplu, „umanizarea” cabinetului stomatologic, în care pacientul se simte confortabil şi este lipsit de griji.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
După Iamandescu, obiectivele vizând umanizarea actului medical este conformă şi concordantă cu optimizarea eficienţei terapeutice. În acest context, psihologul este chemat să corecteze comportamentul de tip A, precum şi consecinţele unei existenţe agitate, amplificate de un statut socio-profesional şi cultural scăzut. Psihologul va trebui să înlăture stresul bolnavului, pornind de la datele personalităţii acestuia, încercând să le adapteze la condiţiile existente impuse de boală, la ofertele de suport social existente şi ameliorarea comunicării defectuoase medic- pacient. Cea mai simplă metodă aplicabilă este de a deturna atenţiei de la simptom. Patzold, citat de Iamandescu, consideră că latura somatică şi psihologică trebuiesc tratate prin implicare multidisciplinară (medic şi psiholog) în ceea ce el numeşte „diagnostic şi tratament simultan”. „Psihologul poate deveni prietenul de pe lângă noi, medicii, menit să uşureze mersul bolnavului spre vindecare şi, adesea, spre reconsiderarea unui mod de viaţă premorbid, nociv pentru sănătate” (Iamandescu)
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 29-03-08, 14:02   #79
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default inca ceva despre respiratie

Primul pas spre o respiraţie corectă este reprezentat de stăpânirea acesteia, controlul ei conştient, transformarea respiraţiei dintr-un act automatizat într-un act conştient voluntar, pentru a trece de la respiraţia pulmonară (habituală), caracteristică adultului, la o respiraţie de tip abdominal, caracteristică copilului de până la 6-7 ani, mult mai corectă şi mai fiziologică, cu efecte benefice asupra întregului corp şi pentru combaterea anxietăţii pentru obţinerea unor preformanţe superioare ale psihismului. Regula generală şi obligatorie a respiraţiei corecte este reprezentată de inspirul pe nas şi expirul pe gură, precum şi o anumită ritmicitate şi ciclicitate în mişcările respiratorii. Apneea, care intervine după inspir şi/sau expir, are un efect pozitiv asupra funcţiei respiratorii, contribuind la amplificarea mişcărilor respiratorii printr-o hiperventilaţie compensatorie şi măreşte rezistenţa centrilor respiratori la consumul de oxigen din sânge, contribuind astfel de cantitatea de bioxid de carbon eliminat prin expir. Apneea voluntară contribuie la o purificare mai bună a aerului rezidual din alveolele pulmonare şi constituie un exerciţiu de educare a respiraţiei.
O respiraţie lentă şi profundă poate calma o stare de agitaţie, ritmarea şi regularizarea respiraţiei contribuind la creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei şi la mărirea randamentului activităţii intelectuale globale.
În urma cercetărilor recente, s-au constatat următoarele influenţe ale respiraţiei ritmice şi controlate asupra proceselor psihice şi fiziologice:
1.circulaţia la nivelul creierului este mai abundentă
2.sângele ajuns la creier este mai oxigenat cu efecte imediate asupra activităţii nervoase superioare
3.frecvent, este acompaniată de destindere musculară şi produce ameliorarea capacităţii de concentrare a atenţiei
4.determină o mai bună (auto)reglare a stărilor psihice, creşterea eficienţei şi randamentului stărilor psihice.
Procesele şi funcţiile psihice care pot fi optimizate sunt reprezentate de următoarele fapte:
-creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei
-efecte benefice asupra memoriei prin creşterea capacităţii de fixare a materialului mnezic
-contribuie la autoreglarea stărilor emoţionale prin reducerea supraîncordării emoţionale şi diminuarea efectelor negative ale emoţiilor
-creşterea capacităţii de autocontrol voluntar asupra organismului
-optimizarea comportamentului.
Există o legătură foarte strânsă între respiraţie şi relaxare. Încetinirea voluntară a respiraţiei contribuie la instalarea mai rapidă a stării de relaxare.
Ca metodă adjuvantă, mai pot fi practicate tehnici de autosugestie pentru combaterea anxietăţii de tipul: „teamă mă părăseşte” repetată mental la fiecare expir sau „expir teamă, agitaţie, încordare” sau „ totul va trece şi mă voi relaxa” şi
„curajul pătrunde în mine” sau „inspir calm, linişte, destindere” sau „pot face faţă acestei stări” repetată mental la fiecare inspir
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
sau
„am tot ceea ce îmi trebuie pentru a face ceea ce vreau” repetată mintal de mai multe ori, indiferent de respiraţie.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 04-04-08, 11:00   #80
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default satisfactia pacientilor fata de actul medical

Satisfacţia pacienţilor faţă de actul medical implică o analiză mult mai aprofundată decât am făcut noi în această lucrare şi care comportă următoarele aspecte de care trebuie să ţinem seama:
-prima consultaţie, indiferent de tipul pacientului, adult sau copil, este hotărâtoare pentru reuşita actului terapeutic şi stabilirea unei relaţii de cooperare şi de colaboare medic- pacient.
-tehnicile şi metodele de comunicare pacient- medic şi invers trebuie să
fie corespunzătoare cu situaţia de sănătate a pacientului, discuţia să fie fermă dar pe un ton amabil, medicul să manifeste suficientă solicitudine, dar fără să se implice emoţional în cazurile patologice ale pacientului (să păstreze o anumită „distanţă” emoţională) pentru a putea da randamentul maxim, obiectiv
- să-i explice pacientului planul de tratament, cu toate alternativele
posibile, precum şi preţul de cost al manoperelor ca o evaluare globală (întotdeauna pot apare situaţii neprevăzute, neincluse în calcul)
- pacientul poate „simţi” că medicul are „mână uşoară” sau „mână grea”
şi aceasta depinde de manualitatea şi simţul medicului curant
-pacientul poate „simţi” global că îi este bine în urma tratamentului
stomatologic, că se simte ca şi cum ar avea dinţii săi, „plombele” rezistă în timp, etc. ceea ce conferă pacientului un grad de siguranţă şi de încredere în medic
-dispensarizarea (programarea pacientului la intervale regulate de 6 luni)
conferă pacientului încredere că cineva se preocupă de sănătatea sa, deşi, în paractica noastră, am constatat o dispensarizare a pacienţilor care a crescut constant de la 1% , în trecut, la 5-6%, în prezent, oricum destul de mică faţă de expectaţiile noastre
-cei mai greu de mulţumit sunt pacienţii care au schimbat mai mulţi
doctori şi au fost nemulţumiţi de tratamentelşe aplicate şi continuă să caute un medic care să le ofere un „panaceu universal” pentru afecţiunea lor; în aceste cazuri, medicul trebuie să fie mult mai atent la doleanţele pacientului şi să încerce să-i câştige încrederea, moment esenţial în colaborarea medic- pacient pentru prezent şi pentru viitor.
-din experienţa noastră clinică, chiar dacă pacienţii nu se prezintă la
dispensarizările periodice de 6 uni, revin după un număr de ani (1-7 ani) cu probleme acute/cronice sau care necesită o „reparaţie” imediată; acest lucru denotă încrederea în medicul curant, se scuză pentru neglijenţă, dar au nevoie de ajutor urgent pentru ameliorarea aspectului fizionomic sau funcţional
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
-dacă tratamentul este un succes şi pacientul îşi poate exercita funcţiile
masticatorii, de mimică, fizionomice, de limbaj şi comunicare şi îşi reface „imaginea de sine”, atunci acesta va fi un pacient mulţumit, ceea ce reprezintă cea mai bună reclamă pentru un cabinet stomatologic.
-deoarece trăim într-o economie de piaţă, este important pentru medic
să se adapteze la condiţia socială şi la posibilităţile financiare ale pacientului şi, dacă acestuia i se face o anumită reducere la preţ, acesta va aprecia gestul medicului şi va reveni tot la acesta.
-în relaţia cu pacientul, medicul ar trebui să abordeze şi alte subiecte d
interes pentru pacient, în afară de afecţiunea pe care o incriminează, respectiv date şi discuţii despre alte afecţiuni, locul de muncă, familie, hobby-uri, etc. tocmai pentru a realiza o relaţie de colaborare şi încredere şi o relaţie de empatie medic- pacient
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
-„umanizarea” actului medical implică o implicare mai mare a medicului în
suferinţa pacientului, manifestând înţelegere şi empatie; „pacientul are întotdeauna dreptate” nu este numai o axiomă, fără corespondent în realitate, ci o evidenţă în practica stomatologică, deoarece toate acuzele pacientului, oricât de bizare ar fi, trebuiesc atent verificate de medic, obiectiv
-uneori, chiar medicul are probleme de sănătate, probleme personale sa
o dispoziţie proastă; în acest cazuri, medicul nu va face cunoscute pacientului problemele sale şi va trebui, obligatoriu, să adopte acelaşi stil cunoscut de pacient de-a lungul tratatamentului, acţiune, uneori, foarte greu de îndeplinit şi care necesită un efort suplimentar din partea practicianului
-la finalul tratamentului, medicul ar trebui să-i mulţumească pacientului
pentru încrederea acordată şi pentru faptul că a apelat la cabinetul său (versus alte cabinete), situaţie care se întâmplă foarte rar în practică, în România, deşi este uzuală în UE, SUA şi Canada.
rodipop si Dr.Daraban Bogdan au multumit.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 12-04-08, 21:51   #81
Maestru
MD Endodont
Fara status.
 
 
Avatar sorsirbu
.
   
Default

"deoarece trăim într-o economie de piaţă, este important pentru medic
să se adapteze la condiţia socială şi la posibilităţile financiare ale pacientului şi, dacă acestuia i se face o anumită reducere la preţ, acesta va aprecia gestul medicului şi va reveni tot la acesta." - contravine art 19 aliniat 2 din cod deontologic medic dentist

daca aveam rabdare sa citesc tot mai gaseam altele... parca-i serialul cu elodia de la otv
__________________
If a man talks in the woods and there is no woman nearby to hear him is he still wrong?
sorsirbu este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 14-04-08, 12:06   #82
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de sorsirbu View Post
contravine art 19 aliniat 2 din cod deontologic medic dentist
daca aveam rabdare sa citesc tot mai gaseam altele...
Nu stiu la ce se refera art.19 al.2 si nici nu am timp sa caut.
Pacat ca n-ai avut rabdare sa mai gasesti si altele! Ar fi fost util pentru noi, toti. Poate data viitoare...
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 30-04-08, 16:24   #83
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default obiective-ipoteze

1.1 Obiective:
Un prim pas metodologic al cercetării noastre este acela de a evidenţia diverse relaţii între elemente de personalitate şi satisfacţie în situaţiile de tratament stomatologic atât pentru medicul stomatolog, cât şi pentru pacient. De asemenea, un obiectiv pur metodologic este de a evidenţia relaţia dintre instrumente declarate a măsura aceeaşi realitate psihică. Dacă primul obiectiv îl putem distinge în prisma ipotezelor pe care le enunţăm, al doilea obiectiv îl vom trata în capitolul de analiză şi discuţie asupra rezultatelor.

2. 2 Ipoteze:

1. Presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii general anxioşi vor avea un nivel de anxietate stomatologică semnificativ mai înalt decât cei neanxioşi.
2. Presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii general anxioşi vor avea un nivel al fricii stomatologice semnificativ mai înalt decât cei neanxioşi.
3. Presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii general anxioşi adoptă semnificativ mai multe cogniţii negative cu privire la tratamentul stomatologic decât pacienţii neanxioşi.
4. Presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, cu cât pacientul adoptă mai puţine cogniţii negative, cu atât el va fi mai satisfăcut de tratamentul stomatologic.
5. Presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii bărbaţi prezintă un nivel al anxietăţii stomatologice semnificativ mai mare decât pacienţii femei.
6. Presupunem că nivelul ridicat al anxietăţii generale este specific doar anumitor tipuri de personalitate.
7. Presupunem că nivelul de satisfacţie faţă de tratamentul stomatologic este independent de personalitatea pacientului .
8. Presupunem că nivelul de satisfacţie faţă de tratamentul stomatologic este semnificativ mai mare pentru pacienţii a căror personalitate se potriveşte cu a medicului stomatolog curant.
9. Presupunem că pentru situaţiile în care pacienţii urmează tratamentul stomatologic pe mai multe luni există o potrivire între tipul de personalitate al pacientului şi al medicului stomatolog curant.

2. 3 Operaţionalizare:
Pentru a putea opera cu ipotezele de mai sus avem nevoie de operaţionalizarea conceptelor cheie pe care acestea le cuprind.

Persoane general anxioase/ persoane neanxioase. Când facem referire la persoane general anxioase facem referire la nivelul de anxietate general aşa cum era el înţeles de Cattell:
·tensiune interioară,
·instabilitate,
·lipsă de încredere în sine,
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
·rezervă în asumarea situaţiilor de risc,
·temeri,
·diferite manifestări psiho-somatice amplificate subiectiv
Mai mult, nominalizarea în persoane general anxioase şi persoane neanxioase o facem prin prisma etaloanelor corespunzător factorului anxietate (C) din chestionarul de personalitate 16PF, făcând distincţia prin criteriul de anxietate de nivel mediu. O a doua abordare a anxietăţii pe care o vom măsura presupune anxietatea clinică, care are la bază criteriile tulburării anxioase conform DSM IV, aşa cum sunt evidenţiate de Bruce A. Thyer.

Anxietate stomatologică. Plecând de la conceptul (dar şi operaţionalizarea) anxietăţii generale, putem vorbi, corespunzător contextului de care ne folosim, de o anxietate mult mai specifică, respectiv anxietatea stomatologică. Particularitatea anxietăţii stomatologice constă în faptul că ea apare doar atunci când individul se află într-o situaţie de tratament sau de contact cu medicul stomatolog, cu aparatura specifică sau cu genul de tratament corespunzător. Astfel, anxietatea stomatologică este conceptualizată ca răspuns al pacientului la stressul specific situaţiilor stomatologice.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

Frică stomatologică. Vom aborda aceeaşi viziune ca şi Kleinknecht, R.A., Klepac, R.K., & Alexander, L.D. (1973), care detaliază acest concept prin: evitarea stomatologului, simptome psihologice în timpul tratamentului stomatologic şi frica specifică la stimulii dentari specifici.

Satisfacţie. Deşi complexitatea conceptului a fost reliefată nu de puţine ori în literatura de specialitate, existând chiar dispute, noi ne vom limita la un aspect legat direct de contextul nostru stomatologic, de tratament, de pacient şi medic, respectiv percepţia pacientului asupra valorii serviciilor primite în tratamentul aplicat
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 21-05-08, 18:10   #84
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default desfasurarea cercetarii

Cercetarea propriu-zisă a început la jumătatea lunii noiembrie 2003 şi s-a încheiat la sfârşitul lunii iunie 2004.
Practic, a constat din următoarele etape parcurse:
  • Pregătirea materialelor: s-a elaborat o „scrisoare către colegi” prin care s-a prezentat intenţia şi scopul de a începe această cercetare, instructajul medicilor participanţi (ce, când şi cum aplică chestionarul respectiv), s-au efectuat xero-copii după toate chestionarele şi foile de răspuns pentru toţi medicii participanţi, s-au sortat şi împărţit pentru fiecare medic cuprins în acest studiu şi s-au pregătit pentru participanţii la cercetare (medici stomatologi din Bucureşti şi din ţară). Fiecare medic a primit: scrisoarea prin care îi era solicitat ajutorul pentru această cercetare, 1 inventar al conţinutului, 1 chestionar SAS cu 15 foi de răspuns, 1 chestionar C1 (Cattell) cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar CAS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar IAS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar CCS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar MBTI forma G cu 21 de foi de răspuns, 1 chestionar CFS cu 10 foi de răspuns şi 1 chestionar CSQ-8 cu 10 foi de răspuns. Chestionarul SAS a fost transmis în 15 exemplare deoarece, o parte dintre pacienţii noi, care vin pentru consultaţie, nu mai urmează tratamentul ulterior din diverse motive. Celelalte chestionare au câte 10 foi de răspuns cu excepţia MBTI care trebuia completat astfel: 10 foi de răspuns pentru pacienţii noi, 10 foi de răspuns pentru pacienţii vechi care nu au mai avut probleme stomatologice de cel puţin 6 luni dar care s-au prezentat la controlul periodic la medicul curant şi 1 foaie de răspuns pentru medicul curant. Modalitatea de aplicare a chestionarelor a fost detaliată, pentru fiecare etapă de tratament, într-un document remis participanţilor la cercetare şi intitulat „fişa pacientului”
  • Alegerea participanţilor la cercetare: s-a făcut o sortare a medicilor stomatologi (colegi) din Bucureşti şi din ţară astfel încât am avut, iniţial, 18 medici stomatologi, repartizaţi astfel: RA, UN, PC, DC, PD, PE, JI din Bucureşti, RM din Câmulung Muscel (Argeş), SMM şi AD din Brăila, ZP din Odorheiul Secuiesc (Harghita), BR din Râmnicu Vâlcea, SF din Arad, PI din Tulcea, BV din Slatina, VM din Braşov, IE din Cluj- Napoca, MC+SI din Iaşi (medici la acelaşi cabinet). Am considerat repartiţia medicilor participanţi destul de echilibrată la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte împrăştierea pe zone geografice cât şi pe criteriul „oraşe mici” (sub 150 de mii de locuitori) ca: Brăila, Câmpulung Muscel, Râmnicu Vâlcea, Odorheiul Secuiesc, Tulcea, Slatina şi „oraşe mari” (peste 150 de mii de locuitori) ca: Arad, Braşov, Cluj, Bucureşti, Iaşi.
  • Probleme de început şi pe parcurs: în Bucureşti, medicul PD a refuzat participarea la cercetare, returnând materialele după 48 de ore, motivând lipsa de timp şi de suficienţi pacienţi pentru a aplica chestionarele solicitate. Medicul PE, din Bucureşti, deşi, iniţial, a acceptat cercetarea, pe parcurs nu a aplicat nici un chestionar motivând lipsa de timp şi de personal care să aplice pacienţilor aceste chestionare. Medicul JI, din Bucureşti, după 7 luni, a dat doar 1 singur pacient, motivând lipsa de timp. Medicul PC, din Bucureşti, a fost însărcinată şi a aplicat chestionarele doar pe 4 pacienţi şi incomplet (interpretare parţială). Medicul AD, din Brăila, a aplicat chestionarele doar pe 5 pacienţi noi la care s-a făcut prelucrarea integrală statistică. Cu excepţia medicilor din Bucureşti, care au primit materialele şi li s-a făcut şi instructajul verbal, toţi ceilalţi au primit materialele prin poştă şi s-a păstrat o legatură telefonică permanantă cu ei pentru eventuale întrebări, neclarităţi, etc.
  • Ordinea de răspuns a medicilor şi numărul de pacienţi testat de fiecare se regăseşte în „anexe” în „lista medicilor participanţi”. Medicilor li s-a cerut să aplice chestionarele în decurs de 45 de zile şi să dea răspuns la această cercetare. Personal, am aplicat chestionarele, pentru pacienţii noi, în termen de 25 de zile, considerând că 45 de zile sunt suficiente chiar pentru un cabinet cu o adresabilitate mai scăzută.
  • După 45 de zile, s-au apelat telefonic toţi medicii participanţi pentru a vedea în ce stadiu se găsesc cu participarea la cercetare. La un interval scurt de timp, medicii RM, din Câmpulung Muscel şi UN, din Bucureşti, au trimis deja chestionarele completate.
  • Grupurile de control (1 şi 2) a fost testat de medicul RA, din Bucureşti, şi a cuprins 27 de subiecţi, din afara cabinetului, care nu ne-au fost niciodată pacienţi şi care nu au mai avut probleme stomatologice în ultimele 12 luni (grupul 2) şi 19 pacienţi vechi, din cadrul cabinetului, care nu au mai avut probleme stomatologice în ultimele 12 luni (grupul de control 1).
  • După alte 45 de zile, s-au contactat, din nou, telefonic medicii participanţi pentru urgentarea rezultatelor.
  • Probleme de final: medicul VM, din Braşov, a testat incomplet pacienţii noi şi nu a aplicat CFS, CSQ-8 şi MBTI la pacienţi (interpretare parţială a rezultatelor), medicul ZP, din Odorheiul Secuiesc, ne-a semnalat probleme lingvistice la pacienţii săi, unii nefiind capabili să completeze singuri chestionarele ci cu ajutorul asistentei de cabinet care le făcea traducerea chestionarelor în maghiară. Medicul BV, din Slatina, a aplicat eronat chestionarele şi, din aplicarea lor, am putut face interpretări parţiale la doar 6 pacienţi noi. Medicul IE, din Cluj, a avut 4 răspunsuri identice (două câte două) la pacienţi soţ-soţie la chestionarul C1 şi 6 răspunsuri identice la MBTI, la testare soţ-soţie. Medicii MC+SI, din Iaşi, ne-au prezentat testarea aplicată la pacienţii dânşilor, cu identificarea fiecărui pacient faţă de medicul curant şi, cu remarca, că medicul MC este pacient al medicului SI.
  • Măsurarea: după primirea rezultatelor, s-a procedat la calcularea scorurilor pentru fiecare chestionar şi pentru MBTI. În calculul statistic s-au folosit scorurile brute obţinute.
  • Din literatura de specialitate şi conform cu autorii testelor, în calculul statistic, am ţinut cont şi de eventualelel corelaţii şi de analiza factorială, acolo unde a fost cazul.
  • S-a efectuat un studiu de caz pe pacientul S.C., medic, care prezenta o anxietate marcată, la care s-au aplicat tehnici de respiraţie abdominală şi şedinţe de acupunctură pe parcursul a 5 şedinţe, după care am observat o diminuare importantă a anxietăţii.
  • După terminarea experimentului, am ţinut să le mulţumim telefonic medicilor participanţi pentru efortul depus şi să-i asigurăm că, în viitor, vor beneficia de rezultatele obţinute de fiecare în parte, urmând a le prezenta o interpretare sumară a rezultatelor proprii.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 30-05-08, 11:49   #85
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default loturile de subiecti

Din punct de vedere al lotului de subiecţi, am realizat cercetarea pe un grup de medici stomatologi, dar şi pacienţi adulţi (cu o singură excepţie- o pacientă de 15 ani) cu profesii şi provenind din medii socio-profesionale diverse.
În ceea ce priveşte zonarea geografică şi administrativă subiecţii provin din zone geografice foartediferite:
·Bucureşti;
·Câmpulung Muscel;
·Braşov;
·Odorheiul Secuiesc;
·Argeş;
·Tulcea;
·Râmnicu Vâlcea;
·Brăila;
·Slatina;
·Cluj;
·Iaşi

Lotul de subiecţi a cuprins 177 de subiecţi, cu vârsta între 15 şi 82 de ani, lotul având o medie de 37 de ani.

__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 02-06-08, 17:18   #86
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default desfasurarea cercetarii

Cercetarea propriu-zisă a început la jumătatea lunii noiembrie 2003 şi s-a încheiat la sfârşitul lunii iunie 2004.
Practic, a constat din următoarele etape parcurse:
  • Pregătirea materialelor: s-a elaborat o „scrisoare către colegi” prin care s-
a prezentat intenţia şi scopul de a începe această cercetare, instructajul medicilor participanţi (ce, când şi cum aplică chestionarul respectiv), s-au efectuat xero-copii după toate chestionarele şi foile de răspuns pentru toţi medicii participanţi, s-au sortat şi împărţit pentru fiecare medic cuprins în acest studiu şi s-au pregătit pentru participanţii la cercetare (medici stomatologi din Bucureşti şi din ţară). Fiecare medic a primit: scrisoarea prin care îi era solicitat ajutorul pentru această cercetare, 1 inventar al conţinutului , 1 chestionar SAS cu 15 foi de răspuns, 1 chestionar C1 (Cattell) cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar CAS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar IAS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar CCS cu 10 foi de răspuns, 1 chestionar MBTI forma G cu 21 de foi de răspuns, 1 chestionar CFS cu 10 foi de răspuns şi 1 chestionar CSQ-8 cu 10 foi de răspuns. Chestionarul SAS a fost transmis în 15 exemplare deoarece, o parte dintre pacienţii noi, care vin pentru consultaţie, nu mai urmează tratamentul ulterior din diverse motive. Celelalte chestionare au câte 10 foi de răspuns cu excepţia MBTI care trebuia completat astfel: 10 foi de răspuns pentru pacienţii noi, 10 foi de răspuns pentru pacienţii vechi care nu au mai avut probleme stomatologice de cel puţin 6 luni dar care s-au prezentat la controlul periodic la medicul curant şi 1 foaie de răspuns pentru medicul curant. Modalitatea de aplicare a chestionarelor a fost detaliată, pentru fiecare etapă de tratament, într-un document remis participanţilor la cercetare şi intitulat „fişa pacientului”.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
  • Alegerea participanţilor la cercetare: s-a făcut o sortare a medicilor stomatologi (colegi) din Bucureşti şi din ţară astfel încât am avut, iniţial, 18 medici stomatologi, repartizaţi astfel: RA, UN, PC, DC, PD, PE, JI din Bucureşti, RM din Câmulung Muscel (Argeş), SMM şi AD din Brăila, ZP din Odorheiul Secuiesc (Harghita), BR din Râmnicu Vâlcea, SF din Arad, PI din Tulcea, BV din Slatina, VM din Braşov, IE din Cluj- Napoca, MC+SI din Iaşi (medici la acelaşi cabinet). Am considerat repartiţia medicilor participanţi destul de echilibrată la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte împrăştierea pe zone geografice cât şi pe criteriul „oraşe mici” (sub 150 de mii de locuitori) ca: Brăila, Câmpulung Muscel, Râmnicu Vâlcea, Odorheiul Secuiesc, Tulcea, Slatina şi „oraşe mari” (peste 150 de mii de locuitori) ca: Arad, Braşov, Cluj, Bucureşti, Iaşi.
  • Probleme de început şi pe parcurs: în Bucureşti, medicul PD a refuzat participarea la cercetare, returnând materialele după 48 de ore, motivând lipsa de timp şi de suficienţi pacienţi pentru a aplica chestionarele solicitate. Medicul PE, din Bucureşti, deşi, iniţial, a acceptat cercetarea, pe parcurs nu a aplicat nici un chestionar motivând lipsa de timp şi de personal care să aplice pacienţilor aceste chestionare. Medicul JI, din Bucureşti, după 7 luni, a dat doar 1 singur pacient, motivând lipsa de timp. Medicul PC, din Bucureşti, a fost însărcinată şi a aplicat chestionarele doar pe 4 pacienţi şi incomplet (interpretare parţială). Medicul AD, din Brăila, a aplicat chestionarele doar pe 5 pacienţi noi la care s-a făcut prelucrarea integrală statistică. Cu excepţia medicilor din Bucureşti, care au primit materialele şi li s-a făcut şi instructajul verbal, toţi ceilalţi au primit materialele prin poştă şi s-a păstrat o legatură telefonică permanantă cu ei pentru eventuale întrebări, neclarităţi, etc.
  • Ordinea de răspuns a medicilor şi numărul de pacienţi testat de fiecare se regăseşte în „anexe” în „lista medicilor participanţi”. Medicilor li s-a cerut să aplice chestionarele în decurs de 45 de zile şi să dea răspuns la această cercetare. Personal, am aplicat chestionarele, pentru pacienţii noi, în termen de 25 de zile, considerând că 45 de zile sunt suficiente chiar pentru un cabinet cu o adresabilitate mai scăzută.
  • După 45 de zile, s-au apelat telefonic toţi medicii participanţi pentru a vedea în ce stadiu se găsesc cu participarea la cercetare. La un interval scurt de timp, medicii RM, din Câmpulung Muscel şi UN, din Bucureşti, au trimis deja chestionarele completate.
  • Grupurile de control (1 şi 2) a fost testat de medicul RA, din Bucureşti, şi a cuprins 27 de subiecţi, din afara cabinetului, care nu ne-au fost niciodată pacienţi şi care nu au mai avut probleme stomatologice în ultimele 12 luni (grupul 2) şi 19 pacienţi vechi, din cadrul cabinetului, care nu au mai avut probleme stomatologice în ultimele 12 luni (grupul de control 1).
  • După alte 45 de zile, s-au contactat, din nou, telefonic medicii participanţi pentru urgentarea rezultatelor.
  • Probleme de final: medicul VM, din Braşov, a testat incomplet pacienţii noi şi nu a aplicat CFS, CSQ-8 şi MBTI la pacienţi (interpretare parţială a rezultatelor), medicul ZP, din Odorheiul Secuiesc, ne-a semnalat probleme lingvistice la pacienţii săi, unii nefiind capabili să completeze singuri chestionarele ci cu ajutorul asistentei de cabinet care le făcea traducerea chestionarelor în maghiară. Medicul BV, din Slatina, a aplicat eronat chestionarele şi, din aplicarea lor, am putut face interpretări parţiale la doar 6 pacienţi noi. Medicul IE, din Cluj, a avut 4 răspunsuri identice (două câte două) la pacienţi soţ-soţie la chestionarul C1 şi 6 răspunsuri identice la MBTI, la testare soţ-soţie. Medicii MC+SI, din Iaşi, ne-au prezentat testarea aplicată la pacienţii dânşilor, cu identificarea fiecărui pacient faţă de medicul curant şi, cu remarca, că medicul MC este pacient al medicului SI.
  • Măsurarea: după primirea rezultatelor, s-a procedat la calcularea scorurilor pentru fiecare chestionar şi pentru MBTI. În calculul statistic s-au folosit scorurile brute obţinute.
  • Din literatura de specialitate şi conform cu autorii testelor, în calculul statistic, am ţinut cont şi de eventualelel corelaţii şi de analiza factorială, acolo unde a fost cazul.
  • S-a efectuat un studiu de caz pe pacientul S.C., medic, care prezenta o anxietate marcată, la care s-au aplicat tehnici de respiraţie abdominală şi şedinţe de acupunctură pe parcursul a 5 şedinţe, după care am observat o diminuare importantă a anxietăţii.
  • După terminarea experimentului, am ţinut să le mulţumim telefonic medicilor participanţi pentru efortul depus şi să-i asigurăm că, în viitor, vor beneficia de rezultatele obţinute de fiecare în parte, urmând a le prezenta o interpretare sumară a rezultatelor proprii.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-06-08, 14:42   #87
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default studiu de caz

Pacientul S.C., de sex masculin, 52 de ani, medic balneo-fizioterapeut este unul dintre pacienţii noştri vechi de peste 5 ani care prezintă următoarele simptome: -dacă are o problemă stomatologică, dă telefon, se programează şi nu vine la programare.
-dacă, totuşi, vine la programare, într-un târziu, avem o discuţie foarte lungă, este vizibil anxios în a se aşeza pe scaunul stomatologic, trage de timp, intreabă ce îi se va face, se plimbă prin cabinet cu un mers nervos.
-odată aşezat pe scaunul stomatologic, este foarte atent la toate manevrele doctorului curant, mai pune întrebări dar mult mai rar decât înainte, devine docil si cooperant.
-La chestionarele pe care i le-am aplicat, am obţinut scoruri de 19 la SAS şi la chestionarul C (Cattell) am obţinut următoarea configuraţie (pacientul nr.14)
Nota A= 14, Nota B= 18, raport A/B= 0,77
Scoruri brute: Q3= 8, C=4, L=5, O=8, Q4=7; Total= 32
Scoruri standard: Q3= 7, C=5, L= 7, O= 4, Q4= 4; Total= 6
Nota corectată = + 2......34
La acest pacient, am aplicat două tehnici diferite de combatere a anxietăţii, respectiv: exerciţii de respiraţie şi şedinţe de acupunctură.
Exerciţiile de respiraţie s-au referit la următorul instructaj şi pacientul a executat tehnica descrisă în instructaj în prezenţa medicului, pe fotoliul stomatologic. Această tehnică constă în următorul instructaj:
„Mokuso”, meditaţia din artele marţiale, se referă, în final, la descoperirea propriiilor potenţe individuale, la depăşirea fizicului, la controlul psihicului şi stăpânirea ambelor de către spirit.
„Mokuso” se realizează în „za-zen”: poziţie şezând, stând pe un scaun sau fotoliu, picioarele depărtate la o lăţime de umeri, spatele drept, nesprijinit, palmele aşezate pe treimea superioară a coapselor, orientate în jos, coloana dreaptă, rigidă, abdomenul inferior uşor contractat, ombilicul priveşte în sus, fesele uşor contractate, bustul, coapsele şi braţele relaxate, capul uşor flectat, bărbia „apără” zona tiroidiană, privirea înainte la circa 6 metri sau spre infinit, ochii întredeschişi.
Din această poziţie, primul lucru care trebuie făcut este să-mi alung toate gândurile din minte, grijile de peste zi, ce nu mi-a mers bine, ce a mers bine, dorinţe pentru mai târziu, lucruri pe care le mai am de făcut în cursul zilei, etc. Este o întreprindere dificilă, nu întotdeauna reuşim acest lucru dar trebuie să facem tot posibilul pentru a ne putea concentra numai la momentul respiraţiei şi la ceea ce urmează să realizăm prin „mokuso”. Trebuie să încerc să mă concentrez la ceea ce fac „aici şi acum”, în acest moment şi să nu mă mai intereseze ce a fost sau ceea ce va urma. Trebuie să ajung să trăiesc clipa prezentă, să mă focalizez asupra ei.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Dacă am reuşit să mă concentrez pe ceea ce fac în acel moment, urmează să încep o tehnică de respiraţie dirijată, un tip de respiraţie abdominală. Inspir aer pe nas şi-mi imaginez, cât mai veridic cu putinţă, că această coloană de aer inspirată se deplasează prin nas, urcă prin partea anterioară a feţei spre zona superioară a capului până în creştet, apoi coboară încet de-a lungul coloanei vertebrale până în spatele ombilicului, moment în care vine spre anterior, îmi umple abdomenul inferior cu aer, apoi stomacul, baza plămânilor, porţiunea lor medie, vârfurile plămânilor şi, în acest punct se opreşte inspirul. Inspirul trebuie să fie suficient de lung pentru a parcurge traseul descris iar, în momentul în care ajunge la mijlocul şi vârful plămânilor, ar trebui să simt un efort, uşor dureros, în a mai putea inspira. Inspirul, în ultima fază, se face cu dificultate şi cu un uşor disconfort. Ca timp, acest inspir poate fi făcut timp de 4, 8, 12 sau 16 secunde, în funcţie de antrenamentul fiecăruia şi de timpul alocat acestei tehnici de respiraţie.
După acest inspir, urmează un timp intermediar, de apnee (reţinere forţată a inspiraţiei/expiraţiei) care se realizează printr-o contracţie a coardelor vocale şi a gâtului în aşa fel încât nu intră şi nu iese aer din plămâni. Este ca şi cum mi-aş ţine respiraţia sub apă. Acest timp ar trebui să dureze jumătate din timpul ales pentru inspiraţie. (dacă inspirul a fost de 4 secunde, apneea va fi de 2 secunde, la 8 secunde/ apneea este de 4 secunde, etc.).
Expirul se face cu gura întredeschisă, scoţând aerul cu un uşor zgomot, continuu, dat de blocarea coardelor vocale, un zgomot asemănător cu suflarea aerului printr-un tub. Aerul trebuie expirat, în primul rând, din abdomen, apoi din stomac, din bazele plămânilor, treimea lor medie, din vârfurile plămânilor, din gât şi din gură. La final, cu o uşoară aplecare în faţă a trunchiului cu cca. 15-20 de grade, mă concentrez să scot şi ultimul aer rezidual din plămâni. Aceasta necesită un efort suplimentar, ca şi în cazul inspiraţiei forţate din final, şi un oarecare disconfort.
Expirul este urmat, de asemenea, de o perioadă de apnee, ca şi la inspir, cu durata identică, respectiv : perioada de apnee= cu jumătatea timpului de expir.
În viaţa de zi cu zi, „mokuso”, practicat regulat, cel puţin o dată pe zi, mă ajută să-mi organizez gândurile şi priorităţile, să descopăr soluţia problemelor cărora nu le-am găsit rezolvarea în trecut sau doar gândind logic, mă ajută să nu încep două lucruri de importanţă asemănătoare în acelaşi timp, ci să dau prioritate problemei pe care o consider mai importantă, dintre cele două, şi să nu mă pierd în amănunte conexe cu sarcina de îndeplinit.
Pacientului i s-a dat o copie după acest instructaj cu „tema pentru acasă” de a-l repeta şi practica ori de câte ori poate şi este nervos, neliniştit, obosit dar de cel puţin o dată pe zi. Pe parcursul tratamentului, am verificat şi aplicat tehnica respiraţiei abdominale înaintea fiecărei şedinţe de tratament.
În cadrul cursului de acupunctură, modulul al II-lea (Bucureşti, 2003- pag.95) se spune: „ La adult, frica se manifestă cel mai frecvent ca lungi perioade de anxietate. Ea face să urce Qi-ul la cap ceea ce determină uscăciunea gurii, roşeaţa obrajilor, agitaţie mentală şi insomnie”. Nu intrăm în amănunte ca să explicăm ce este Qi-ul dar semnele descrise se potrivesc oricărui pacient care suferă de anxietate.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Din şedinţa a II-a de tratament, după efectuarea tehnicii de respiraţie abdominală, i-am aplicat pacientului acupunctuă la Cord 7 (Shen men), localizat cam la jumătatea încheieturii mâinii, bilateral, ştiut fiind că, în Medicina tradiţională chineză, Cordul stăpâneşte şi guvernează mintea, C7 fiind un punct important pentru calmarea minţii. De asemenea, am folosit un punct situat pe ureche, Shenmen, folosit pentru calmarea minţii şi eliminarea tensiunii, tot bilateral. După aplicarea respiraţiei abdominale şi şedinţele de acupunctură cu 4 ace (2 la C7 şi 2 la Shenmen-ureche), am observat o scădere bruscă a anxietăţii pacientului şi o mai bună colaborare cu acesta.
La finalul tratamentului, am aplicat, din nou chestionarul C1 (Cattell), cât şi SAS obţinând scoruri mult mai mici decât iniţial:

Scoruri brute: Q3= 4, C= 2, L= 2, O=4 , Q4= 3; Total= 15

Scoruri standard: Q3= 4, C=3, L= 3, O= 2, Q4= 1; Total= 2
Nota corectată = + 2......17
SAS = 7



CATTELL

SAS

Q3
C
L
O
Q4
T_
(corectat)
SAS
Înainte (note brute)
8
4
5
8
7
34
19
După (note brute)
4
2
2
4
3
17
7
Înainte (note standard)
7
5
7
4
4
-

După (note standard)
4
3
3
2
1
2


Totuşi, aceste valori nu ne pot da decât o imagine empirică asupra modificărilor care s-au produs în urma exerciţiilor aplicate şi a sedinţelor de scupunctură. Tocmai de aceea am apelat şi la o procedură statistică- diferenţa mediilor. Pentru aceasta am aplicat testul Kolmogorov-Smirnov pentru a afla dacă datele noastre au o distribuţie normală; pentru ambele şiruri de date (note standard şi brute) am obţinut un p nesemnificativ statistic (0,232; 0,105), deci putem să afirmăm că datele noastre respectă o distribuţie normală. Totuşi numărul mic de valori (şapte) ne îndreptăţeşte să apelăm la un test de semnificaţie neparametric pentru grupuri dependente- testul Wilcoxon. Rezultatele de mai jos, arată că atât pentru notele brute, cât şi pentru cele standard, se observă diferenţe semnificativ statistice; totuşi credem că valorile pentru datele brute conţin un grad de semnificaţie psihologică mult mai ridicat decât cele standard; aceasta pentru că cele standard ne permit să compară, practic, la câţi din itemii anteriori există o diferenţă în răspunsuri şi natura acestei schimbări. Putem vorbi, deci, de o schimbare în sensul scăderii nivelului de anxietate atât general, cât şi specific; cu alte cuvinte nu se înregistrează doar o scădere a nivelului de anxietate, ci se observă un efect important de scădere a nivelului de anxietate. Aceasta ne arată importanţa efectuării acestor exerciţii în cazul pacientului nostru, dar nu numai atât, ci ne poate îndreptăţi să afirmăm că tehnicile respective le putem extinde către toate persoanele care prezintă un nivel ridicat al anxietăţii generice, dar şi specifice, stomatologice.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 18-06-08 la 17:15.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-06-08, 14:44   #88
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default studiu de caz

Pacientul S.C., de sex masculin, 52 de ani, medic balneo-fizioterapeut este unul dintre pacienţii noştri vechi de peste 5 ani care prezintă următoarele simptome:
-dacă are o problemă stomatologică, dă telefon, se programează şi nu vine la programare.
-dacă, totuşi, vine la programare, într-un târziu, avem o discuţie foarte lungă, este vizibil anxios în a se aşeza pe scaunul stomatologic, trage de timp, intreabă ce îi se va face, se plimbă prin cabinet cu un mers nervos.
-odată aşezat pe scaunul stomatologic, este foarte atent la toate manevrele doctorului curant, mai pune întrebări dar mult mai rar decât înainte, devine docil si cooperant.
-La chestionarele pe care i le-am aplicat, am obţinut scoruri de 19 la SAS şi la chestionarul C (Cattell) am obţinut următoarea configuraţie (pacientul nr.14)
Nota A= 14, Nota B= 18, raport A/B= 0,77
Scoruri brute: Q3= 8, C=4, L=5, O=8, Q4=7; Total= 32
Scoruri standard: Q3= 7, C=5, L= 7, O= 4, Q4= 4; Total= 6
Nota corectată = + 2......34
La acest pacient, am aplicat două tehnici diferite de combatere a anxietăţii, respectiv: exerciţii de respiraţie şi şedinţe de acupunctură.
Exerciţiile de respiraţie s-au referit la următorul instructaj şi pacientul a executat tehnica descrisă în instructaj în prezenţa medicului, pe fotoliul stomatologic. Această tehnică constă în următorul instructaj:
„Mokuso”, meditaţia din artele marţiale, se referă, în final, la descoperirea propriiilor potenţe individuale, la depăşirea fizicului, la controlul psihicului şi stăpânirea ambelor de către spirit.
„Mokuso” se realizează în „za-zen”: poziţie şezând, stând pe un scaun sau fotoliu, picioarele depărtate la o lăţime de umeri, spatele drept, nesprijinit, palmele aşezate pe treimea superioară a coapselor, orientate în jos, coloana dreaptă, rigidă, abdomenul inferior uşor contractat, ombilicul priveşte în sus, fesele uşor contractate, bustul, coapsele şi braţele relaxate, capul uşor flectat, bărbia „apără” zona tiroidiană, privirea înainte la circa 6 metri sau spre infinit, ochii întredeschişi.
Din această poziţie, primul lucru care trebuie făcut este să-mi alung toate gândurile din minte, grijile de peste zi, ce nu mi-a mers bine, ce a mers bine, dorinţe pentru mai târziu, lucruri pe care le mai am de făcut în cursul zilei, etc. Este o întreprindere dificilă, nu întotdeauna reuşim acest lucru dar trebuie să facem tot posibilul pentru a ne putea concentra numai la momentul respiraţiei şi la ceea ce urmează să realizăm prin „mokuso”. Trebuie să încerc să mă concentrez la ceea ce fac „aici şi acum”, în acest moment şi să nu mă mai intereseze ce a fost sau ceea ce va urma. Trebuie să ajung să trăiesc clipa prezentă, să mă focalizez asupra ei.
Dacă am reuşit să mă concentrez pe ceea ce fac în acel moment, urmează să încep o tehnică de respiraţie dirijată, un tip de respiraţie abdominală. Inspir aer pe nas şi-mi imaginez, cât mai veridic cu putinţă, că această coloană de aer inspirată se deplasează prin nas, urcă prin partea anterioară a feţei spre zona superioară a capului până în creştet, apoi coboară încet de-a lungul coloanei vertebrale până în spatele ombilicului, moment în care vine spre anterior, îmi umple abdomenul inferior cu aer, apoi stomacul, baza plămânilor, porţiunea lor medie, vârfurile plămânilor şi, în acest punct se opreşte inspirul. Inspirul trebuie să fie suficient de lung pentru a parcurge traseul descris iar, în momentul în care ajunge la mijlocul şi vârful plămânilor, ar trebui să simt un efort, uşor dureros, în a mai putea inspira. Inspirul, în ultima fază, se face cu dificultate şi cu un uşor disconfort. Ca timp, acest inspir poate fi făcut timp de 4, 8, 12 sau 16 secunde, în funcţie de antrenamentul fiecăruia şi de timpul alocat acestei tehnici de respiraţie.
După acest inspir, urmează un timp intermediar, de apnee (reţinere forţată a inspiraţiei/expiraţiei) care se realizează printr-o contracţie a coardelor vocale şi a gâtului în aşa fel încât nu intră şi nu iese aer din plămâni. Este ca şi cum mi-aş ţine respiraţia sub apă. Acest timp ar trebui să dureze jumătate din timpul ales pentru inspiraţie. (dacă inspirul a fost de 4 secunde, apneea va fi de 2 secunde, la 8 secunde/ apneea este de 4 secunde, etc.).
Expirul se face cu gura întredeschisă, scoţând aerul cu un uşor zgomot, continuu, dat de blocarea coardelor vocale, un zgomot asemănător cu suflarea aerului printr-un tub. Aerul trebuie expirat, în primul rând, din abdomen, apoi din stomac, din bazele plămânilor, treimea lor medie, din vârfurile plămânilor, din gât şi din gură. La final, cu o uşoară aplecare în faţă a trunchiului cu cca. 15-20 de grade, mă concentrez să scot şi ultimul aer rezidual din plămâni. Aceasta necesită un efort suplimentar, ca şi în cazul inspiraţiei forţate din final, şi un oarecare disconfort.
Expirul este urmat, de asemenea, de o perioadă de apnee, ca şi la inspir, cu durata identică, respectiv : perioada de apnee= cu jumătatea timpului de expir.
În viaţa de zi cu zi, „mokuso”, practicat regulat, cel puţin o dată pe zi, mă ajută să-mi organizez gândurile şi priorităţile, să descopăr soluţia problemelor cărora nu le-am găsit rezolvarea în trecut sau doar gândind logic, mă ajută să nu încep două lucruri de importanţă asemănătoare în acelaşi timp, ci să dau prioritate problemei pe care o consider mai importantă, dintre cele două, şi să nu mă pierd în amănunte conexe cu sarcina de îndeplinit.
Pacientului i s-a dat o copie după acest instructaj cu „tema pentru acasă” de a-l repeta şi practica ori de câte ori poate şi este nervos, neliniştit, obosit dar de cel puţin o dată pe zi. Pe parcursul tratamentului, am verificat şi aplicat tehnica respiraţiei abdominale înaintea fiecărei şedinţe de tratament.
În cadrul cursului de acupunctură, modulul al II-lea (Bucureşti, 2003- pag.95) se spune: „ La adult, frica se manifestă cel mai frecvent ca lungi perioade de anxietate. Ea face să urce Qi-ul la cap ceea ce determină uscăciunea gurii, roşeaţa obrajilor, agitaţie mentală şi insomnie”. Nu intrăm în amănunte ca să explicăm ce este Qi-ul dar semnele descrise se potrivesc oricărui pacient care suferă de anxietate.
Din şedinţa a II-a de tratament, după efectuarea tehnicii de respiraţie abdominală, i-am aplicat pacientului acupunctuă la Cord 7 (Shen men), localizat cam la jumătatea încheieturii mâinii, bilateral, ştiut fiind că, în Medicina tradiţională chineză, Cordul stăpâneşte şi guvernează mintea, C7 fiind un punct important pentru calmarea minţii. De asemenea, am folosit un punct situat pe ureche, Shenmen, folosit pentru calmarea minţii şi eliminarea tensiunii, tot bilateral. După aplicarea respiraţiei abdominale şi şedinţele de acupunctură cu 4 ace (2 la C7 şi 2 la Shenmen-ureche), am observat o scădere bruscă a anxietăţii pacientului şi o mai bună colaborare cu acesta.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
La finalul tratamentului, am aplicat, din nou chestionarul C1 (Cattell), cât şi SAS obţinând scoruri mult mai mici decât iniţial:

Scoruri brute: Q3= 4, C= 2, L= 2, O=4 , Q4= 3; Total= 15

Scoruri standard: Q3= 4, C=3, L= 3, O= 2, Q4= 1; Total= 2
Nota corectată = + 2......17
SAS = 7
CATTELL
SAS Q3 C L O Q4 T_ (corectat)
SAS Înainte (note brute)
8 4 5 8 7 34 19
După (note brute)
4 2 2 4 3 17 7
Înainte (note standard)
7 5 7 4 4 -
După (note standard)
4 3 3 2 1 2

Totuşi, aceste valori nu ne pot da decât o imagine empirică asupra modificărilor care s-au produs în urma exerciţiilor aplicate şi a sedinţelor de scupunctură. Tocmai de aceea am apelat şi la o procedură statistică- diferenţa mediilor. Pentru aceasta am aplicat testul Kolmogorov-Smirnov pentru a afla dacă datele noastre au o distribuţie normală; pentru ambele şiruri de date (note standard şi brute) am obţinut un p nesemnificativ statistic (0,232; 0,105), deci putem să afirmăm că datele noastre respectă o distribuţie normală. Totuşi numărul mic de valori (şapte) ne îndreptăţeşte să apelăm la un test de semnificaţie neparametric pentru grupuri dependente- testul Wilcoxon. Rezultatele de mai jos, arată că atât pentru notele brute, cât şi pentru cele standard, se observă diferenţe semnificativ statistice; totuşi credem că valorile pentru datele brute conţin un grad de semnificaţie psihologică mult mai ridicat decât cele standard; aceasta pentru că cele standard ne permit să compară, practic, la câţi din itemii anteriori există o diferenţă în răspunsuri şi natura acestei schimbări. Putem vorbi, deci, de o schimbare în sensul scăderii nivelului de anxietate atât general, cât şi specific; cu alte cuvinte nu se înregistrează doar o scădere a nivelului de anxietate, ci se observă un efect important de scădere a nivelului de anxietate. Aceasta ne arată importanţa efectuării acestor exerciţii în cazul pacientului nostru, dar nu numai atât, ci ne poate îndreptăţi să afirmăm că tehnicile respective le putem extinde către toate persoanele care prezintă un nivel ridicat al anxietăţii generice, dar şi specifice, stomatologice.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 06-06-08 la 14:50.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 18-06-08, 17:18   #89
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default interpretarea si prelucrarea datelor

Procesul de culegere, prelucrare şi interpretare a datelor va fi abordat din perspectiva ipotezelor elaborate şi a semnificaţiei psihologice a rezultatelor. O primă precizare, care va sta la baza analizei tuturor ipotezelor, este nivelul alfa, pe care îl stabilim la 0,05; am optat pentru această valoare şi nu pentru cea de 0,01 deoarece analiza pe care o vom aborda se vrea a fi o identificare a existenţei unui fenomen şi o abordare statistică a obiectivelor enunţate, în sensul de a se constitui într-o bază suficient de credibilă pentru a suscita interesul unor cercetări ulterioare mult mai aprofundate, mai specifice şi mai extinse.

În ceea ce priveşte prima ipoteză enunţată anterior, conform căreia presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii general anxioşi vor avea un nivel de anxietate stomatologică semnificativ mai înalt decât cei neanxioşi.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Pentru a ne verifica ipoteza am apelat la chestionarele de anxietate generală (Cattell şi CAS), dar şi anxietate specifică (IAS şi SAS). Am apelat la două chestionare pentru fiecare dintre acestea două dimensiuni tocmai pentru a ne atinge scopul pur metodologic precizat chiar la începutul capitolului de respectiv. Astfel, am realizat o analiză statistică de tip grupuri independente, dar pentru date neparametrice tocmai datorita testului de normalitate a distribuţiei Kolomogorov-Smirnov (p = 0,036); în acest sens am utilizat testul U (Mann-Whitney).
O precizare importantă înainte de a prezenta rezultatele statistice este cea legată de grupurile declarate cu anxietate ridicată şi cele cu anxietate scăzută. Aici am plecat de la testul de anxietate Cattell, unde avem indicaţia conform căreia pentru nota standard şapte, avem un nivel de anxietate ridicat, deci putem vorbi despre un grup cu anixietate ridicată. În acelaşi timp, am apelat la o grupare după nivelul de anxietate şi pentru CAS, unde ne-am folosit de etalonul tuturor celor testaţi şi de unde am considerat, prin paralelism cu testul lui Cattell, că percentila 7 reprezintă valoarea de la care putem să considerăm un grup cu anxietate ridicată; această valoare a fost de 47.
Având în vedere aceste considerente, putem afirma că vom avea un tip de analiză statistică, dar pe grupuri diferite; practic, vom avea aplicate două teste U.

Testul U pentru eşantioane independente pentru lotul N = 108; analiza a fost realizată plecând de la etichetarea pe grupuri de anxietate ridicat/ scăzută pe baza testului Cattell:

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
(bilateral)
C - IAS
533
0,025
C - SAS
783
0,924

Testul U pentru eşantioane independente pentru lotul N = 108; analiza a fost realizată plecând de la etichetarea pe grupuri de anxietate ridicat/ scăzută pe baza CAS:

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
(bilateral)
CAS - IAS
972
0,010
CAS - SAS
903
0,028

Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

În primul rând, trebuie să afirmăm că ipotezele noastre se confirmă în întregime pentru CAS şi IAS. Putem, deci, lesne vedea că vorbim de anxietatea specifică, această ipoteză pare să se verifice în funcţie de instrumentul folosit. Acest lucru pare, la prima vedere, greu de explicat, mai ales având în vedere faptul că ambele scale (IAS şi SAS) declară că măsoară practic acelaşi lucru. Cu toate acestea se pare că, dacă cu IAS se confirmă ipoteza noastră, indiferent de testul pe care ne-am bazat când am realizat împărţirea pe grupuri de anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută, pentru SAS, rezultatele diferă total, ipoteza noastră confirmându-se doar atunci când am utilizat pentru formarea grupurilor de anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută cu ajutorul CAS.
Această analiza arată această schimbare dramatică în valori de semnificaţie aflate la poli opuşi şi o putem explica prin diferenţele de metodologie aplicată în formularea scalelor de anxietate atât generală, cât şi stomatologică (specifică), dar mai mult unor diferenţe culturale şi sociale, practic a unor realităţi diferite reunite doar sub un concept comun. Problematica identificată de noi apare ca foarte importantă în aplicare şi utilizarea unuia sau altuia dintre teste, tocmai prin aceste diferenţe interne acestor instrumente, dar mai mult şi unor diferenţe social-culturale.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 22-06-08, 12:24   #90
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default ipoteza 2-3

Pentru cea de a doua ipoteză, conform căreia presupunem că în situaţiile de tratament stomatologic pacienţii general anxioşi vor avea un nivel al fricii stomatologice semnificativ mai înalt decât cei neanxioşi, am apelat la aceeaşi procedură statistică (testul U pentru grupuri independente), cât şi acelaşi mod de segmentare a pacienţilor în grup cu anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută (tot după Cattell, dar şi CAS). Dacă aici se păstrează faptul că ipoteza noastră se infirmă, totuşi se pare că pentru grupurile de anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută, după CAS, valoarea pragul de semnificaţie se apropie mult mai mult de cea dorită.

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
(bilateral)
CAS - CFS
764
0,080
C - CFS
493
0,146

Putem deci afirma că nivelul fricii stomatologice nu pare a varia semnificativ statistic pe grupuri de anxietate ridicată/ scăzută. Cu toate acestea, ne punem o întrebare legată tocmai de pragul de semnificaţie foarte apropiat pentru CAS – CFS: pentru un grup mai mare de persoane sau pentru o aplicare a unui instrument paralel de măsurare a fricii stomatologice ipoteza noastră s-ar confirma?
Credem că răspunsul poate fi dat numai printr-o aprofundare mult mai bună atât a laturii metodologice a instrumentului, cât şi o dezvoltare a studiului nostru, poate nu la nivel teritorial al ţării, cât a numărului de subiecţi.


În ipoteza a treia, afirmam că presupunem că, în situaţiile de tratament stomatologic, pacienţii general anxioşi adoptă semnificativ mai multe cogniţii negative cu privire la tratamentul stomatologic decât pacienţii neanxioşi. Şi în acest caz, pentru a ne verifica această ipoteză am folosit tot testul U şi tot aceeaşi diferenţiere a grupurilor de anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută după criteriile Cattell/ CAS.

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
(bilateral)
CAS - CCS
522
0,017
C - CCS
946
0,012

Ipoteza noastră se confirmă pentru ambele situaţii de utilizare a grupurilor de anxietate generală ridicată/ anxietate generală scăzută (testul Cattell sau a CAS).
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...

Modificat ultima data de radualionte; 26-06-08 la 11:22.
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-06-08, 11:24   #91
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default Ipoteza 4-5

În ceea ce priveşte a patra ipoteză, care afirmă că presupunem că în situaţiile de tratament stomatologic cu cât pacientul adoptă mai puţine cogniţii negative, cu atât el va fi mai satisfăcut de tratamentul stomatologic, analiza statistică a constat în realizarea unei corelaţii neparametrice Spearman, care a relevat următorii coeficienţi:

Relaţiile
dintre variabile
r
R
Sig.
(bilateral)
CSQ - CCS
-0,195
0,038
0,051

În primul rând, notăm faptul că ipoteza noastră se infirmă, o dată prin pragul de semnificaţie care este peste 0,050, iar, a doua oară, prin valoare a coeficientului de corelaţie r. Valoarea negativă a coeficientului este datorată tocmai faptului că scorurile CCS măsoară adoptarea acestor cogniţii negative; valoarea lui r ne arată că tocmai cei care sunt mulţumiţi de tratament tind să aibă cogniţii negative mai puţine.
Totuşi, ceea ce este interesant este faptul că pragul de semnificaţie este foarte aproape de valoarea aşteptată; aceasta ne sugerează că pentru loturi mai mari de subiecţi este foarte posibil ca valoarea semnificaţiei să coboare sub 0,050.
O a doua observaţiei ţine de valoare lui r care este foarte mică, sub 0,300; mai mult coeficientul de determinare R este extrem de mic, fiind mai mic de 0,1. Aceste date ne arată, în ansamblu, că într-un sens foarte larg putem să considerăm existenţa unei relaţii între adoptarea de cogniţii negative referitoare la tratament şi nivelul de satisfacţie în urma acestuia. Mai degrabă, am putea concluziona că, din punct de vedere al practicii atât medicale cât şi psihologice, această relaţie este foarte puţin semnificativă.


Cea de a cincea ipoteză care încerca să identifice diferenţe semnificative a nivelului anxietăţii stomatologice în funcţie de apartenenţa la unul dintre sexe a pacienţilor, am apelat tot la varianta neparametrică a testului T pentru grupuri independente, testul U.

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
(bilateral)
Sex - SAS
898
0,003
Sex - IAS
893
0,002

Pentru ambele scale de anxietate stomatologică ipoteza noastră se confirmă: bărbaţii având un nivel de anxietate stomatologică semnificativ mai mare decât femeile. Cu alte cuvinte, pacienţii femei sunt mult mai cooperanţi şi destinşi în situaţiile de tratament stomatologic, cu atât mai mult cu cât studii temeinice au arătat existenţa unei diferenţe de anxietate generală pe cele două sexe; această relaţie era însă inversă, adică, bărbaţii sunt semnificativ mai puţin anxioşi decât femeile. Se pare totuşi că din punct de vedere specific, al tratamentului stomatologic, bărbaţii sunt mult mai anxioşi decât femeile.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Legat mult mai direct de valorile obţinute, putem afirma că varianţa celor două instrumente în asociaţie cu apartenenţa la unul dintre sexe, este foarte mică în virtutea valorilor obţinute la testul U.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 01-07-08, 12:26   #92
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default ipoteza 6-7

Pentru a şasea ipoteză, în care precizam că nivelul ridicat al anxietăţii generale este specific doar anumitor tipuri de personalitate, am aplicat MBTI pentru a identifica tipologia personalităţii pacienţilor noştri. Tipurile relevate le-am pus în relaţie cu ambele serii de valori obţinute pentru anxietatea generală (Cattell şi CAS). Pentru a realiza această analiză, am optat pentru procedura statistică ANOVA, considerând tipurile de personalitate ca fiind factorii (aici, variabilă independentă în cazul testului statistic), iar nivelul anxietăţii generale ca fiind variabila dependentă. Analiza a relevat următoarele date:

Relaţiile
dintre variabile
F
Sig.
(bilateral)
MBTI - C
0,785
0,643
MBTI - CAS
1,013
0,439

Analizele post-hoc nu au evidenţiat alte informaţii relevante.
Analiza statistică ne arată că pentru tipurile de personalitate identificate nu se observă o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte nivelul anxietăţii generale. Deci, acceptăm ipoteza de nul şi respingem ipoteza cercetării.
Suntem de părere că această confirmare a ipotezei de nul se datorează tocmai sistemului metodologic prin care a fost realizat inventarul de personalitate. Psihopatologia a arătat că anumite tipuri de personalităţi sunt înclinate să fie mai mult anxioase decât altele, dar MBTI nu este un inventar care are baze clinice, prin construcţia sa el este mult mai mult independent de situaţiile clinice şi de sfera personalităţilor accentuate, o variantă intermediară, am putea spune, a tipologie personologice între clinic şi normal.

În a şaptea ipoteză afirmam că presupunem că nivelul de satisfacţie faţă de tratamentul stomatologic este independent de personalitatea pacientului. Prin această ipoteză încercăm să arătăm că satisfacţia nu este dependentă de tipul de personalitate, ci ea variază în funcţie de alţi parametri. Pentru a ne verifica ipoteza, am apelat tot la ANOVA; şi în acest caz, am optat pentru aceeaşi abordare în considerarea variabilelor pentru ANOVA: am analizat nivelul satisfacţiei faţă de tratamentul stomatologic prin efectul unei singure variabile (factorul), tipul de personalitate:

Relaţiile
dintre variabile
F
Sig.
(bilateral)
MBTI - CSQ
0,362
0,959

Analizele post-hoc nu au evidenţiat alte informaţii relevante.
Pragul de semnificaţie ne arată că ipoteza de nul este respinsă, iar ipoteza cercetării se confirmă: nivelul satisfacţiei pentru tratamentul stomatologic nu diferă semnificativ pentru tipuri diferite de personalitate.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 04-07-08, 16:46   #93
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default ipoteza 8-9

Pentru cea de a opta ipoteză, în care presupunem că nivelul de satisfacţie faţă de tratamentul stomatologic este semnificativ mai mare pentru pacienţii a căror personalitate se potriveşte cu a medicului stomatolog curant, dorim să evidenţiem existenţa unui nivel diferit de satisfacţie dar nu doar în funcţie de personalitatea pacientului, ci mai ales de modul în care aceasta se potriveşte cu cea a medicului. Am definit această potrivire în sensul oferit de metodologia inventarului MBTI, grupând această potrivire în trei categorii: potrivire ideală, potrivire parţială şi nepotrivire. În această ipoteză, plecăm de la ideea conform căreia o potrivire între tipurile de personalităţi poate conduce la o relaţionare diferită între pacient şi medic, aceasta fiind o sursă de satisfacţie în tratamentul stomatologic. În verificare ipotezei am apelat tot la ANOVA, încercând să evidenţiem nivelul satisfacţiei faţă de tratamentul stomatologic prin efectul variabilei potrivirea tipului de personalitate al pacientului cu cel a medicului stomatolog.

Relaţiile
dintre variabile
F
Sig.
(bilateral)
Potrivire MBTI - CSQ
0,752
0,474

Analizele post-hoc nu au evidenţiat alte informaţii relevante.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Ipoteza cercetării se infirmă pentru un p = 0,474. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al potrivirii dintre personalităţile pacientului şi medicului, nu putem spune că există o diferenţă între nivelul de satisfacţie obţinut; deci pacienţii care nu se potrivesc din punct de vedere al personalităţii cu cea a medicului stomatolog nu obţin un nivel de satisfacţie semnificativ mai mare decât cei a căror personalitate nu se potriveşte cu cea a medicului stomatolog.

Pentru ipoteza a noua, în care presupunem că pentru situaţiile în care pacienţii urmează tratamentul stomatologic pe mai multe luni există o potrivire între tipul de personalitate al pacientului şi al medicului stomatolog curant, am apelat tot la testul U, având practic două tipuri de pacienţi: cei care sunt de mai multe luni în tratament şi au venit la control, stabilind o relaţie de lungă durată cu medicul stomatolog, şi, cel de-al doilea, care este compus din pacienţi noi. Analiza statistică a evidenţiat următorii indicatori:

Relaţiile
dintre variabile
U
Sig.
(bilateral)
Pacienţi vechi/noi – potrivire MBTI
3182
0,696

Ipoteza noastră se infirmă şi acceptăm ipoteza de nul. În ceea ce priveşte raportul de potrivire între personalitatea pacientului şi cea a medicului nu există o diferenţă semnificativă în funcţie de stabilirea unei relaţii de lungă durată, care să exprime practic preferinţa pentru medicul respectiv. Am văzut în ipoteza anterioară că relaţia de lungă durată cu medicul nu are ca bază nici nivelul satisfacţiei, ceea ce înseamnă că relaţia de lungă durată medic-pacient este de altă natură şi, mai mult, are alţi determinanţi decât latura de satisfacţie sau cea de potrivire a personalităţii între medic şi pacient.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 07-07-08, 10:40   #94
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default corelatia intre teste

Corelaţia dintre teste:

După cum afirmam la începutul capitolului, ne propunem să evidenţiem şi câteva date legate de latura metodologică a testelor utilizate, pentru o viitoare utilizare pe populaţie românească. Astfel, am încercat să evidenţiem nu doar prin ipoteze diferenţele şi asemănările în construcţia scalelor, ci am apelat chiar la câteva corelaţii între aceste instrumente; am apelat la corelaţiile neparametrice Kendall-Tau, tocmai datorită formei distribuţiei datelor analizată prin Kolmogorov-Smirnov.

Scalele corelate
r / p
R

C-CAS
0,339 / 0,000
0,114
IAS-SAS
0,390 / 0,000
0,152
CFS-IAS
0,487 / 0,000
0,237
CFS-SAS
0,492 / 0,000
0,242

În lumina acestor date, putem să afirmăm că, deşi există un prag semnificativ pentru aceste valori, se pare totuşi că ele sunt destul de mici, nici una depăşind un r de 0,500, ceea ce ne îndreptăţeşte să spunem că nu există corelaţii înalte între nici unul dintre teste; aceasta nu ne îndreptăţeşte să le considerăm forme paralele, care ar putea justifica utilizarea doar a unuia dintre ele; totodată, coeficientul de determinare R, este de asemenea, foarte mic, rezultatele explicând doar ~10-25% din varianţa datelor. Aceste concluzii ne arată că deşi în intenţia metodologică ele au fost concepute pentru a măsura aceeaşi realitate psihologică, pentru populaţia românească trebuie realizate ajustări importante şi analize de profunzime.


Grupul de control:
Analizele noastre statistice însă nu s-au oprit aici. Am avut ca martor, un grup de control, pacienţi care nu au mai avut nevoie de tratament pentru cel puţin 12 luni. Pentru cele două grupuri de pacienţi, cei care nu au mai avut nevoie de tratament stomatologic şi cei care sunt în tratament stomatologic, am analizat parametri legaţi de nivelul de anxietate generală şi specifică, gradul de potrivire între personalitatea pacientului şi cea a medicului, nivelul cogniţiilor negative faţă de tratamentul stomatologic şi nivelul satisfacţiei. Pentru analiza datelor, am analizat distribuţia datelor, obţinând (în urma testului Kolmogorov-Smirnov) distribuţii normale pentru CCS, CFS, SAS, IAS şi C; iar pentru nivelul de potrivire între personalitatea pacientului şi cea a medicului, CAS şi CSQ distribuţii diferite de cea normală. Astfel, am folosit, pentru distribuţiile normal, testul T pentru grupuri independente, iar, pentru celelalte scale, testul U.

Scale
U/ t
p
Potrivirea între personalitatea medicului şi cea a pacientului
142,5
0,094
CAS
135
0,012
CSQ
161
0,054
C
1,443
0,157
CCS
-2,584
0,021
CFS
-1,518
0,136
SAS
-1,064
0,293
IAS
-2,871
0,006

Aceste date ne sugerează faptul că pacienţii mai vechi păstrează în memorie amintiri negative legate de tratamentul stomatologic, manifestând cogniţii negative semnificativ mai multe decât cei actuali. Pe de altă parte, nivelul fricii stomatologice nu pare să difere la cele două grupuri, astfel afirmăm că există elemente constante faţă de experienţa tratamentului stomatologic şi anticiparea unui astfel de tratament, indiferent de contextul în care se află la un moment dat pacientul- a beneficiat de tratament, dar nu mai are nevoie acum sau este chiar acum în tratament. De asemenea, distingem faptul că nu există diferenţe semnificative pentru nivelul satisfacţiei stomatologice pentru cele două grupuri. Legat de nivelul anxietăţii, atât stomatologice, cât şi generale, reţinem aceeaşi dualitate a datelor pentru scale diferite, respectiv pentru C-CAS şi SAS-IAS.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 13-07-08, 13:34   #95
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default discutii si perspective

Analizele statistice realizate ne arată că există o problemă metodologică importantă legată scalele de anxietate stomatologică pentru utilizarea lor pe populaţie românească, în sensul unor studii mai aprofundate şi care să clarifice mai mult elementele de construcţie a scalelor. Aceste studii trebuie să releve, în primul rând, existenţa aceleiaşi realităţi psihologice pe care o măsoară.
O a doua observaţie, care se desprinde firesc, este cea legată de cazuistica anxietăţii stomatologice faţă de cea generală, cazuistică care pare să ne arate că nivelul anxietăţii generale influenţează nivelul celei specifice, ceea ce ne poate conduce, în practica stomatologică, la un avertisment a modului în care se va comporta şi va aborda contextul tratamentului stomatologic un pacient anume. Pe de altă parte, important în adoptarea cogniţiilor negative faţă de tratamentul stomatologic este acelaşi nivel al anxietăţii generale. În acelaşi timp, se pare că pacienţii femei sunt mai puţin anxioase, am putea spune, deci, mai cooperante în tratament decât pacienţii bărbaţi.
Un al treilea element semnificativ este legat de ceea ce înseamnă satisfacţiei în urma tratamentul stomatologic; din acest punct de vedere, afirmăm că sursele satisfacţiei investigate de noi (nivelul cogniţiilor negative despre tratamentul stomatologic, potrivirea tipului de personalitate a pacientului cu medicul) nu se constituie în factori care influenţează nivelul satisfacţiei faţă de tratamentul stomatologic; acest lucru înseamnă că satisfacţia faţă de tratament trebuie căutată mai degrabă în rezultatele obţinute, în frecvenţa cu care pacientul revine, dar şi rezolvarea propriu-zisă a problemei stomatologice. Este poate necesar ca satisfacţia să fie analizată chiar din mai multe puncte de vedere, fiind considerată ca un sistem compozit, care presupune factori ce se întrepătrund şi care se află în relaţie de interdependenţă.
Referitor la problemele pe care le-am avut în timpul şi după acestă cercetare, precum şi la unele perspective de dezvoltare şi aprofundare în viitor, putem afirma urmaătoarele:
1. Medicul B.V, din Slatina, a aplicat eronat chestionarele, la persoane diferite şi haotic, fără să ţină seama de instructajul noastru, motiv pentru care nu s-a putut face decât o interpretare parţială a rezultatelor. Din păcate, în prezent, suferă de o boală gravă neurologică, declanşată cu circa 15 luni în urmă. Ar fi interesant de văzut dacă semnele psihologice nu au fost premergătoare declanşării bolii de fond, neurologice, ca un semnal de avertizare al organismului.
2. În oraşele mici (sub 150 mii), am remarcat fie o anxietate foarte puternică faţă de tratamentul stomatologic, fie un sistem nervos echilibrat şi o anxietate mică sau moderată. În oraşele mari (peste 150 mii), am ramarcat că predomină anxietatea faţă de un sistem nervos echilibrat. Medicul DC, din Bucureşti, are, la 2 pacienţi scoruri maxime (10) ceea ce conform literaturii de specialitate necesită intervenţie psihoterapeutică.
3. În oraşele mici, la MBTI, există, de obicei, o singură dominantă, din cele 4 perechi de factori, restul fiind echilibraţi. În oraşele mari, scorurile tind să fie aproape egale între factori, mult mai echilibraţi.
4. MBTI, aplicat la soţ-soţie, indiferent că sunt pacienţi noi sau vechi, tinde să se egalizeze. Încep să „semene” sau se completează reciproc foarte mult (uneori, diferă doar un singur factor neesenţial).
5. La tineri, tendinţa este mai accentuată (unul dintre factori este mai puternic), la persoane mai în vârstă, şi în special la soţ-soţie, apare o egalizare a factorilor, explicabil, probabil, prin accentuarea factorului 3 şi 4 după 40 de ani.
6. Ar fi interesant de făcut un studiu pe MBTI privind pacienţii medici, notaţi cu „M”, în centralizator, bolduit, având ca privilegiu faptul că „ştiu” ce-i aşteaptă dar că „trebuie” s-o facă.
7. Din testarea pacienţilor (vechi şi noi) + medic, cu MBTI, am observat o adresabilitate mai mare acolo unde există identitate sau potrivire parţială între medic şi pacient, contrar a ceea ce se va demonstra statistic (vezi concluzii). Este un fapt empiric, bazat pe experienţa clinică, dar care nu se potriveşte cu evaluarea statistică a rezultatelor.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
8. Primul chestionar (SAS- Corah), simplu şi cu 4 întrebări, orientează imediat medicul cu ce tip de pacient are de a face şi îl poate ghida în demersul său terapeutic.
9. Comunicarea medic-pacient este esenţială pentru reuşita actului terapeutic, captarea încrederii pacientului şi alegerea soluţiei optime de tratament, ţinând cont de problemele existente ale pacientului, oferindu-i variante de tratament, şi în funcţie de posibilităţile sale financiare.
10. La medicii care au testat parţial pacienţii sau i-au testat eronat, s-ar putea face o interpretare ca un „studiu de caz”, în sensul de a decela informaţiile pertinente din ceea ce au testat, chiar incomplet, şi de a trage o anumită concluzie care ar putea ajuta cercetarea.
11. Chestionarul CCS ne-a creat cele mai multe probleme, datorită procentelor pe care trebuia să le indice pacientul privind „răspunsul corect”. Mulţi nu au înţeles ce li se cere prin aceste procente şi au oferit răspunsuri eronate (ex: în loc de 90%, au scris 10%, deşi credeau în răspunsul lor în proporţie de 90%). La acest chestionar credem că trebuie analizat foarte atent instructajul, itemii şi modul de adminsitrare.
12. Pentru aprofundarea acestui studiu, metodele de comunicare medic- pacient sunt esenţiale şi, paote, cea mai importantă verigă în reuşita tratamentului şi câştigarea încrederii pacientului.
13. De asemenea, tehnicile de psihoterapie nu au fost aplicate în cadrul acestei lucrări deoarece am considerat că subiectul este mult prea vast pentru a-l include în cercetarea noastră.
14. Se poate vorbi, în viitor, de o adevărată pasihologie şi relaţie interumană medic- pacient, o psihologie a actului terapeutic, despre trăsăturile ideale de personalitate ale medicului curant (aşa cum este el văzut de pacienţi), se poate vorbi de atitudinea medicului faţă de bolnav, etapele întâlnirii medic-pacient, consimţământul pacientului faţă de actul medical, tipologia pacientului dificil şi modalităţi de abordare, măsurarea nivelului de anxietate prin răspunsul galvanic al pielii- RGP (galvanic skin response- GSR), medicina comportamentală, folosirea mijlacelor audio- video pentru reducerea stresului actului terapeutic şi multe altele.
Noi doar am încercat să ne implicăm într-un efort psihologic care, ulterior, poate susţine un dmers medical, indiferent de specialitate. Ca profesiune de credinţă, medic şi psiholog, şi ţinând cont că persoana/individul/omul este o entitate bio-energetică şi informaţională, considerăm acest studiu un prim pas către cercetării viitoare şi, de ce nu, către o colaborare mai profundă medic- psiholog şi medic- pacient.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 17-07-08, 10:47   #96
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default concluzii

1.Pacienţii general anxioşi 1 au un nivel de anxietate stomatologică semnificativ mai înaltă (ipoteza 1 s-a confirmat);
2.Nivelul fricii stomatologice nu diferă semnificativ la persoanele general anxioase faţă de cele neanxioase (ipoteza 2 nu s-a confirmat);
3.Pacienţii general anxioşi adoptă semnificativ mai multe cogniţii negative faţă de tratamentul stomatologic faţă de pacienţii neanxioşi (ipoteza 3 s-a confirmat);
4.Nivelul de satisfacţie nu diferă în funcţie de gradul adoptării de cogniţii negative (ipoteza 4 nu s-a confirmat);
5.În situaţiile de tratament stomatologic, bărbaţii prezintă un nivel al anxietăţii stomatologice semnificativ mai înalt decât femeile (ipoteza 5 s-a confirmat);
6.Nivelul anxietăţii nu diferă semnificativ în funcţie de tipurile de personalitate (ipoteza 6 nu s-a confirmat);
7.Nivelul satisfacţiei nu este dependent de personalitatea pacientului (ipoteza 7 s-a confirmat);
8.Potrivirea între personalitatea pacientului şi cea a medicului nu este un factor care să influenţeze nivelul satisfacţiei în urma tratamentului stomatologic (ipoteza 8 nu s-a confirmat);
9.Stabilirea unei relaţii de lungă durată (pe latură profesională) între pacient şi medic nu diferă în funcţie de gradul de potrivire între personalitatea pacientului şi cea a medicului (ipoteza 9 nu s-a confirmat);
10.În aplicarea pe populaţie românească, SAS şi IAS par să fie complementare, manifestând o redusă capacitate de a măsura aceeaşi realitate psihologică şi de a fi interşanjabile într-un demers de cercetare sau de practică;
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
11.Aceeaşi problematică metodologică ca şi pentru IAS şi SAS, se întâlneşte şi pentru C şi CAS, deşi aici putem evidenţia o potrivire mult mai bună între ceea ce îşi propun să măsoare cele două instrumente; aceste probleme metodologice determină rezultate foarte diferite în aplicarea scalelor, ceea ce poate vicia în viitor rezultatele unei cercetări (în cazul utilizării unui singur instrument).

1 Gruparea în persoane anxioase/ neanxioase am realizat-o după acelaşi criteriu expus în analiza primei ipoteze.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 18-07-08, 11:28   #97
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default gata!

In sfarsit, am terminat de postat cele mai importante aspecte din lucrarea mea de licenta. Pentru cei plictisiti de citit sau de subiect ii anunt, cu bucurie, ca au scapat de un stres suplimentar. Pentru cei care chiar au citit si i-a interesat le multumesc!!!
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Din pacate, tabelelele cu valori mi-au aparut insirate pe verticala si nu am reusit sa le repun ca tabel. Imi cer scuze!
Marea mea realizare a constat in faptul ca subiectul a fost interesant si inedit pentru Ro. si am facut o munca de cercetare. Chiar indrumatoarea, ca si comisia de examinare, mi-au spus ca ar putea fi un material brut pentru o eventala lucrare de doctorat. Nu mai am nici varsta, nici energia ca sa fac asa ceva si nu intentionez sa-i mai plicitisesc pe unii...O sa raman aici pentru ca sunt multumit cu ce am facut.
Ma bucura mult faptul ca sunt colegi care sunt foarte interesati de psihologie si unii chiar sunt studenti sau absolventi de psihologie. Este un mare pas pentru a-l intelege mai bine pe cel de langa tine, indiferent cum se cheama el: pacient, famnilie, prieteni, etc.
Va multumesc!
eugenol man, eda, daniii si alti 1 au multumit.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 25-07-08, 20:31   #98
La primele mesaje
Asistent
Fara status.
 
.
   
Default

Domnule Radu Alionte,am citit cu mult interes fragmentele din studiul dumneavoastra.
felicitari pentru puterea de a absolvi o a doua facultate, si pentru lucrarea dumneavoastra de licenta extrem de complexa!
radualionte a multumit.
ella37 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 16-11-08, 17:29   #99
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default feicitari

Pt ca sunt nou pe acest forum, am citit pe diagonala urmand sa le aprofundez pe parcurs. Pe mine ma interes. si personal dar si pt abordarea pacientilor, asa ca am inceput cautarea.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Pacat ca nu am prins si noi psihologia medicala pt stomatologi (dvs. ati facut-o din placere si nu strica sa fi predat cineva care se pricepe) nu aberatii pur teoretice citate din psihologie ca in anul I si apoi cica la "Psiho-medic.", cea adevarata ca afara. Am auzit de la un var de-al meu care este an.IV acum, ca el a facut anul trecut ceva in acest sens, ca ar mai fi o tipa la facult.care preda asa ceva de cativa ani, multe lucr.super-interes. cu studii de caz cum faceti dvs,cel putin el zicea ca a fost printre putinele stagii la care mergea cu placere. M-as duce si eu la un curs de curiozitate.Am inteles ca are ca si dvs.2 licente: stoma+ psiho. O cunoasteti? S-a bagat vreo disciplina noua? Varul meu mi-a zis ca el a facut in cadrul stagiilor de psi.medic.Nu stie daca anul asta a aparut ceva, dar el nu a vazut nimic schimbat.

Astept cu interes si alte informatii din acest domeniu.
radualionte a multumit.
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 16-11-08, 23:24   #100
eda
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Super interesanta ideea dvs. de a apela la psihologie in scopul imbunatatirii ocupatiei dvs. de baza.
Ma bucur enorm ca avem la cine apela in caz de nevoie!
Felicitari si din partea mea, domnul doctor!
eda este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 18-11-08, 17:55   #101
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

@eda: multumesc! Mi s-au trminat "multumirile" la colegul anterior.
@bratu mihai: Am auzit ca mai este un dentist cu psihologie. Nu stiu numele doamnei dr. dar auzisem ceva. Poti afla nume? Thks.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 20-11-08, 16:36   #102
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default R. la : Cine este dna Dr.?

Legat de intreb.dvs."Cine este dna dr?" , scuze de intarziere cu raspuns.dar mi-a luat putin timp pt documentare. Am dat sfoara prin facult,am intrat si pe net pt catedra de psih.medicala si am aflat ca este Asist.univ. dr.IORGULESCU GABRIELA
Intamplarea face ca sa aflu multe cu aceasta ocazie, studentii fiind f.nemultumiti de "noutatile" aberante introduse ca optionale.In acest caz, am inteles ca dr.Iorgulescu preda psihologie dentara super : carti/manuale si materiale traduse din USA si Anglia, materiale video, totul facute pe cont propriu. Dar mai ales ca preda ca sa se inteleaga, ceea ce nu este de colo. Ba mai mult, comisia de "super-specialisti" care nu sunt la curent cu nimic din occident, au respins cererea de infiintare a catedrei propusa de dansa, ceva legat de psih.dentara pediatrica(nu stiu exact titlul) dar au aprobat HEMATOLOGIA!!?? , ANTROPOLOGIA...etc Nu ma mai mira nimic! Bine ca am terminat demult ca nu stiu daca eu as tolera bataia asta de joc. Se profita pe seama studentilor iar profesorii cu adevarat buni sunt indepartati si ei mai vor " reforma universitara" cu cine? cu caracatita din sistemul asta invechit, depasit? Cine sa-i controloze pe ei, pe ce criterii aproba sau resping o materie?
Eu cu mintea de acum, as da orice sa am un asa profesor sa ma duc de drag cum spuneau multi studenti- Eu am prins protetica cu Randasu.Va aduceti aminte? doar ca un ex. si cu asta am spus tot. Eu nu ma amestec, nici nu am cum, nici nu ar mai conta dar nu poti sa nu fi indignat de ce auzi cand esti in domeniu si stii ce inseamna, prin ce ai trecut ...si uite cum se afla lucruri pe care multi nu le cunosc...si cate or fi asa...si pe la med.generala...si ne mai miram ca sistem.sanitar si de invatam.este prost.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Cu ocazia asta am aflat si de multe alte cadre univ.in afara de dna dr.Manea care apar doar cu numele. Dansa, de ex. are 3 catedre(psihologie, psihiatrie si pedagogie) si sunt generatii de studenti care nici nu au vazut-o cum arata- varul meu care a intrebat si el si eu pe cealalata parte, au fost uimiti in primul rand sa afle ca este femeie( cel care preda este o ruda care-i tine locul- probabil sotul? pt ca fiind acelasi nume de familie nu s-a dat import) numai ca eu pe net am vazut Manea Mirela si bineanteles ca am intrebat de o femeie) Acum nu i-am verificat si CV-ul sa vad daca a facut si psihologie, pedagogie.. dar din cate stiu eu ca un profan ce sunt nu prea cred ca are aceste competente. Ati vazut ca la generala este catedra de psihologie si catedra de psihiatrie. Dar la noi la romani merge ca si asa se confunda psihologia cu psihiatria, ce mai conteaza?
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Probabil ca vrea si catedra dansei, a 4 a ,de ce nu 5, 6 ? Cu cate mai multe catedre cu atata iti vin bani mai multi.Acum am inteles eu ce vroia sa spuna Basescu "ca sunt profes. univ. care au cumul de catedre" Imi spunea varul meu ca sunt profesori care vin pe la cursuri si intreaba ca la piata: vreti sa faceti nu stiu ce curs optional? Studentii care nu au incotro, pt ca s-a avut grija inainte de asta sa le impuna un nr obligatoriu de optionale, raspund si ei ca da si uite asa, guvernul treb sa mai scoata niste bani pt niste prof.lacomi, dar macar de erau si buni. Si astia mai faceau tam-tam cu Titu Maiorescu? pai cred ca nu stiu cu cine trebuia inceput. Bine ca Nocolaescu a avut grija de directorii de spital sa nu aibe cumul de functii pe baza faptului ca nu ar putea face fata cu bine si ca medic si ca profesor si ca director de spital etc(de parca de aici trebuia inceputa reforma sau daca da, de ce nu s-a mers mai departe? pt ca interes. era sa se faca loc si altor protejati- dar de profesorii care au 7 catedre, sunt si medici la spital, au si cabinete particulare, altii fac si naveta la clinici particulare ...inseamna ca sunt super-mani si nu stim noi asta. Bravo lor!
Sunt multe de spus...dar treb sa fug la serviciu. Acum eu mai am o curiozitate : sa intru pe net sa vad daca apare( ar trebui in mod normal) programa scolara la niste univ. renumite din strainatate. Daca deja stiti dvs. poate imi comunicati si mie.Sunt f.curios sa vad ce materii fac ei in general si cam care este mersul pe acolo.Am sa pun si pe un prieten din USA sa se interes.
PS. Acum cu atat mai mult vreau sa merg la un curs de-al dansei, dar sa vad cum fac cu serviciul sa ma invoiesc. O zi buna!
radualionte a multumit.
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 22-11-08, 12:47   #103
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Mihai iti multumesc f. mult pt. informatii. Si pe mine m-ar interesa sa particip la un curs de-al dansei, poate postezi pe forum unde si cand.
Din cate stiu, "cadavrele" didactice trebuie sa aiba doctoratul ca sa poata preda la faculta. Poate stiu eu gresit, dar sa presupunem ca d-na dr. are doctoratul.
Netul e plin cu ceea ce fac "strainii" pe la facultele de stoma si psihologie. Sunt abordari noi, unele chiar inedite si f. interesante. Numai ca in Ro. nu intereseaza pe nimeni. Sunt multi oameni, nu numai medici (nu ca medicii n-ar fi oameni) care confunda dramatic psihologia cu psihiatria. Ce sa caut la psiholog, ca doar n-am nimic la cap? Asta este banala eroare a multora, din pacate. Sincer, ma bucur tare mult ca te intereseaza subiectul si sper ca il vei aprofunda pt. tine si pacientii tai. "Lumea" psihologiei este fascinanta, chiar mai interesanta si "palpabila" decat dentistica uneori. De fapt, ma bucur sincer sa vad colegi interesati si pasionati de subiecte si abordari noi si interesante care le pun in miscare neuronii amortiti. Sincere felicitari si mergi inainte pe drumul ales, nu o sa-ti para rau niciodata, chiar daca implica un drum anevoios care te va face sa citesti mult, sa experimentezi si sa iti tragi propriile concluzii.
Personal, abordez probleme care imi sunt cunoscute. Daca imi sunt necunoscute, citesc, ma informez, studiez, experimentez, construiesc chestionare sau teste (instrumentele psihologilor) si apoi am curajul sa emit o parere si, in acest punct, sunt obligat sa abordez problema stiintific. Este o rigoare impusa si acceptata tacit de psihologi pentru a se intelege corect unii pe altii. Un exemplu, destul de recent de acum vreo 3-4 ani, este cel in care am participat la un congres amsppr unde exista o sectiune cu multe comunicari stiintifice pe psihologie. Desi eram putini in sala, vreo 10 oameni, am ascultat cu mare interes comunicarile, in primul rand le-am felicitat pentru initiativa si pt. abordarea psihologica a problemelor din med. dentara, apoi am trecut la critici privind cercetarea expusa. Criticile nu au fost distructive (zic eu), ci constructive de genul "asa, nu..." pt. ca, din greseala, posedam si cunostintele si abordarea riguros stiintifica a unui psiholog. Din nefericire, comunicarile erau tinute de dentisti care aveau o oarecare echipa de psihologi in spate dar au prezentat unele concluzii eronate. Cu alte cuvinte, chiar daca esti dentist dar esti preocupat de problemele psihologiei, chiar daca nu ai o pregatire de specialitate, poti sa contrazici sau sa ridici intrebari unui coleg care nu "pica" chiar pe ceea ce gandesti tu sau care nu se "pupa" cu datele din lit. de specialitate. Spor la citit si la audiat cursuri. Sunt sigur ca o sa-ti foloseasca! Multumesc!
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-11-08, 02:18   #104
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default UMF-ul sa traiasca! Cica ei sunt mai "tari" ca particularii!

Scuze Dom’Prof. de intarziere cu raspunsul(-uri) dar var’miu cam trage chiulul. Sa-l condamn? Legat de “ Dom’Prof.” nu glumesc, meritati mult mai mult si asta legat de competentele indeplinite de asa zis profesori din sist univ.in acest caz, sanitar.
-Tot asteptand eu sa spioneze a mea ruda “silitoare”, i-am explicat sefului despre ce este vorba( ca as vrea si eu un liber). Cand am mai auzit si ce mi-a spus......Are 2 prieteni asist.care i-au povestit cat regreta ca s-au vandut “diavolului”. Pai stiti ce inseamna sa te accepte sa fi preparator, asistent? Dupa linguseala specifica...ca sa te accepte ca preparat.in prima faza (din atatia stud.) urmeaza semnarea unui “contract in alb de sclav”
Pai am uitat sa specific ca in timpul liber ramas dupa 4-5 curs.-uri predate (depinde de nr. de catedre), munca de spital, conferinte interne si internationale( sponsorizate normal de UMF), naveta la diferite clinici private, propiul cabinet privat, ....deja am obosit eu scriind, mai trebuie indeplinite cateva “mici” criterii pt “accederea” la functiile univ.ersitae : publicatii in rev, carti etc. Cine munceste? Cel “sub contract”: fraierul = prepartaor/asistent! Bineateles ca cei care sunt cu adevarate “pile”, gen “trantorii”-sustinuti, avansati prin nepotisme (adica ei nu vor muncii pt a face treaba Prof. care i-au avansat: lucr. de doctorat, articole, carti etc), se vor simtii f.ofruscati si vor avea reactii pe forum.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Dupa aceste amanunte, mi-am dat seama ca nu i-am facut chiar un bine dnei dr. Iorgulescu in cazul in care se uita cineva dintre profesori pe aici, pt ca este clar ca nu este “sub contract”. Se pare ca am scapat din vedere niste aspecte din interior. Astept”provincia!”(informatii!)
Ma simt ca in filmele alea politiste!
- Asa ca legat de subiectul ”are doctoratul?” , mai conteaza dupa ce am spus mai sus?
Atata timp cat ai “furnicute”, normal ca fraier ai fi sa nu ai si doctoratu’ cu asa program.liber. Problema este ca si asa, ar trebui sa isi mai ia niste “furnicute” si pt a indeplinii niste competente in psihologie pt ca DOCTORATUL dnei dr. este in PSIHIATRIE!! la nivelul ”nostru”, de prof.-ori univ.care i-au acceptat lucr.ca domeniu in psihologie....ca sa nu spun ca trebuia inainte ceva pregatire IN PSIHOLOGIE: un master, doctorat (cursuri MACAR, de genul ;”scoala populara de arta!?”)
si nu o tema care induce in eroare pe neaveniti: “alcoolismul?”
Fratilor, va faceti de ras ! NUMAI amestecati pt Dumnezeu PSIHOLOGIA cu PSIHIATRIA si ma refer mai mult la CONDUCEREA( profesori univ.cu pretentii!?-pai deja am mai multe dubii ) care a acceptat sa se compromita in asa masura incat sa promoveze un cadru univ. care pe hartie are drepturi de a analiza activit. didactic-profesionala, plus studentii care nu au vazut-o niciodata (traiasca sotu’ si asistentii!!) Poate de acum incolo ! ( S-ar putea sa apara fugitiv ca sa scoata ochii la niste controale aranjate de la minister) Vorba unui coleg: “de ce nu spui astea mai sus?” Mai sus?
Raspuns: “Sa nu spui niciodata, niciodata!”

-Vom vedea, var’miu “m-a incurajat”: “Frate chiar crezi ca tu poti face ceva? Lasa-te ca eu oricum ma las!” vroiam si eu sa plec afara...cand or vedea aia cate am facut.....cate si ce materii...la misto! .....astia chiar sunt cretini, nu vad ca bate la ochi?”
-Voi credeti ca rectorul sau decanul facult. nu cunosc situatia? Pai Doamne iarta-ma, dar cine da ultima semnatura? Sunt mana in mana! Pai Doamne Fer’ de un caz de malpraxis...unde apelam? “ Ah ...am avut un moment de nebunie...poate sa confirme PSIHIATRUL! ” pai nu ar fi bine sa te pui bine (scuzati repetitia) cu un psihiatru la o adica?. Aici sa fie frica colegilor? Si luat altfel ca nu ar cunoaste situatia, chiar nu crezi ca daca esti pus intr-o asemenea functie ar trebui sa verifici putin ? Oricum nu cad bine!
- In final si ce este mai important legat de neavenitii cu titlul universitar:
“Dle Profesor” Alionte si ma repet,
-stiti ca “Stiintele Comportamentale” din anul I sunt predate (scuze!: citite niste cursuri de psihologie) de STOMATOLOGI? Acum intelegeti de ce v-am spus “Dom’ Profesor?”
-CINE A ANGAJAT SI PROMOVAT AC.CADRE UNIV? Oare Colegiul Psihologilor cunoaste situatia? Noi cei care mai stim pt. ca avem pasiuni si automat cunostinte printre psihologi (cel putin eu, dar banuiesc ca si dvs.) , ce ar fi sa vina sa predea un stomatolog la facult. de psihologie:. “Stiinte Comportamentale?”
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
- stiati ca in anul III se face PSIHOLOGIE GENERALA , cu “Dna/Dnul MANEA , cu titulatura pt programa care trebuie sa apara adica: “Psihologie Medicala?”
- Normal ca se face “prea multa psihologie! “ iar ceea ce treb facut in psihologia dentara, nu se face si incurca: de aceea am zis ca dna dr,.nu cred ca are”SPATE”si o sa pierdem inca un profesor.

Cu ac. ocazie, am rugat si pe altii sa povesteasca neregulile din sist. de invatam( nu neaparat med.dentara) .Studentii ar treb. intelesi ca nu pot reactiona = de frica! Dar macar sub anonimat! ( cu conditia de a nu jignii de dragul de a ne razbuna- ce se poate autentifica si verifica si de alti studenti, probe de curriculum etc. ca in acest caz)
-Eu sunt de parere ca treb luptat pt drepturi, pt ca vremea lui Randasu (ca tot am dat ex.asta) a apus!
Dragii mei colegi si viitori medici , faceti ceva cat de putin pt viitorul copiilor vostrii macar! Putin cate putin, in fiecare domeniu, ar trebui sesizat si raportat la niv.national pt a nu mai lasa niste personaje (de genul”prof.Univ”) ajunse in fctii intr-un mod dubios sa se uite de sus, dar mai grav sa aiba drept de decizie si pt viitorul altor generatii!!

PS. - Sapt.viitoare ajung in una din zile si pe la dna dr.si poate o sa o rog sa intre si pe forum ( asa cum am spus, sper sa nu-i fi facut mai mult rau- din afara se vede mai relaxat , dar cand ma gandesc la ce mi s-a spus legat de frica studentilor, preparatorilor, asistentilor, adica din interior...) Poate treb.inceput de undeva. "Tot raul spre bine, nu?"

-Am aflat de program: Eforie,et.2- luni- marti-mierc./ h.9-12
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-11-08, 16:09   #105
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Mihai, iti multumesc f. mult pentru informatii si pt. postarea ta.
As avea cateva mici observatii de facut, sper sa nu te superi (sau sa-ti treaca repede):
1.nu sunt pt. nimeni si niciodata "dom' profesor" ci Radu si atat.
2.dentistii care predau studentilor de anul I "comportamentul" dupa foi nu au nici o vina; cineva trebuia sa o faca si isi castiga si ei o paine; vina este mai sus, la cine i-a pus sa faca asta.
3.nu am auzit niciodata de Manea si totusi ma invart destul de mult si in lumea psihologilor; colegiul psihologilor nu are nici o putere inafara facultatilor de psihologie, masteratelor si doctoratelor pe psi.
4. nu avea absolut nici o importanta daca d-na dr. are sau nu doctoratul; totusi este f. bine si meritoriu ca are doctoratul in psihiatrie, aveti un profesor de la care aveti ce invata, chiar eu ca psiholog si medic; sunt sigur ca nu i-ai facut nici un rau prin postarile tale, ti-ai dovedit doar interesul si disponibilitatea pt. subiect, ceea ce este meritoriu pt. tine (si pt. dansa ca ti-a inoculat acest "virus" al cunoasterii).
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
5. am senzatia ca, uneori, ai probleme cu auto-controlul (coleric?) pt. ca esti f. virulent si patimas; pe de o parte, este bine pt. ca vrei intr-adevar sa schimbi ceva dar exista, pentru asta, si metode "soft", pe de alta parte, nu sunt f.sigur ca aceasta abordare "taioasa" iti face bine privind echilibrul propriu
6. Dr. Randasu avea mare dreptate. L-am auzit si eu acum multi ani si am avut ce sa invat de la dansul.Si ca om, si ca practician.
7.multumesc pt. toate informatiile primite, sper sa ajung, intr-o zi, sa audiez cursurile d-nei dr. si, cine stie, poate o sa ne intalnim "acolo" (nu neaparat la cursuri, ci in domeniul care ne pasioneaza pe amandoi).
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-11-08, 00:05   #106
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Da, asa este sunt cam patimas in general dar react. asa doar in anumite circumstante( am avut niste discutii mai aprinse cu var'miu, cu un coleg de-al lui dar si colegi de ai mei si sefu') S-a incins discutia rau pe ac.tema si m-am enervat: "bine ca va descarcati la mine si voi nu faceti nimic si ma puneti pe mine", sigur ca eu sunt genul care ma deranjeaza orice nedreptate la modul general si daca pot ma si implic iar var'miu cred ca mai si profita putin de vulnerabilit. mea si ma agita pe mine sa le rezolv. oarecum probl.- este f.adevarat cu nu sunt probl.lui personale dar ma deranjeaza ca poate ar treb. sa mai faca si ei ceva nu doar sa latre. Si asta este valabil si in alte domenii din viata sociala-poate daca ar lua mai multi atitudine...oare treb. sa ne ajunga cutitul la os ca in '89? dar si atunci daca nu eram manipulati cred ca nu se intampla nimic.
Asa ca dupa discutii prelungite pana tarziu...parca eram politicieni in campania electorala..m-am asezat la masa sa astern informatiile noi dar se pare ca, cu cu tot cu starea respectiva. Deci, o zi mai proasta si fiind mai nervos, cred ca nici nu prea am fost f. explicit.
Eu ma referam la doctoratu'dnei Manea care este psihiatru si era chiar dubios sa nu-l aibe ca prof.univ.pt.catedra de psihiatrie, indiferent ca au facut altii munca(lucrarea, articole, carti publicate...) dar si pt catedra de psihologie treb. indeplinite aceleasi conditii. Ceea vroiam sa spun este ca nu indeplineste criteriile pt a detine si catedra de psihologie , chiar daca apare doar cu numele(pt toate cele 3 catedre detinute),lucru deasemenea ilegal.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
La med.generala lucrurile sunt f.clare si chiar sunt indeplinite conditiile. Adica Psihologia si Psihiatria sunt clar delimitate si profesorii au studiile/indeplinesc criteriile specifice postului.
Iar legat de catedra de "Stiinte Comportam." nici nu am zis ca este vina lor a celor care "citesc", tocmai asta si spuneam, ca este vina conducerii.
Dar tocmai asta era ideea,ca este inadmisibil la nivelul lor care se uita de sus si blameaza nivelul facult.particulare, fie din necunostinta(care ar fi mai grav) fie deliberat.Eu am prieteni care au terminat la Maiorescu si sunt medici extraordinari, altii sunt prin Germania, USA; daca nu erau buni chiar credeti ca-i primeau pe acolo? Deci, poate ar fi mai bine sa se uite in propia curte inainte de a arunca cu pietre (multi mi-au spus de glumele facute de prof."superiori" pe seama celor de la partic.)
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

Dar legat de Colegiul Psih., un amic psiholog mi-a spus ca in occident indiferent de facult., psihologia nu se poate preda de oricine si oricum.
Cum nici psihoterapia nu poate fi facuta nici macar de cei care termina psihologia daca nu ai master si doctorat in psihoterapie. Pai asa ar putea oricine de pe strada sa vina sa predea(chiar "citit") orice. Afara, pt a putea preda, pe langa criteriile care treb. indeplinite d.p.d.v didactic la niv.univ. trebuie indeplin. si criteriile pt disciplina respectiva, in acest caz PSIHOLOGIA. Americanii (APA-Asociatia Americana de Psihologie),fac urat daca cineva "ar indraznii" sa predea (iniferent de domeniul facult- ei acorda aceeasi import. ca si medicinii, ba poate mai mult considerand chiar periculos sa ajunga pe mainile oricarui neavenit), iar de profesat numai vorbim daca nu indeplinesc criteriile lor si sincer mi se pare normal.
Deci, indiferent la ce facult. se preda PSIHOLOGIA, treb.sa indeplineasca criteriile colegiului psih.(la ei APA). Pai oare ar putea un psiholog sau ce vreti dvs.,prof. de istorie.... sa se duca la medicina si sa predea(chiar "citit",fara sa opereze) despre chirurgie sa spunem? Va spun ca si la noi sunt niste reguli, exista o fisa de post cu niste conditii pe care un prof.treb sa le indeplineasca pt disciplina la care se inscrie. De aceea spuneam ca pt ei nu a contat sau s-au prefacut ca nu se cunoaste diferenta dintre Psiholog. si Psihiatrie si i-a fost repartizata si catedra de psihologie chiar daca nu indeplineste criteriile.Daca ar fi pt limba engleza sa zicem, treb sa aiba studii etc, nu? chiar daca ar cunoaste perfect limba, nu este suficient si ar fi ilegal sa fie angajat cu titlul de profesor, indiferent ca este la facult.de medicina, psihologie etc.
Am sa ma interes. de curiozitate cum este si la noi in tara legat de Coloegiul Psih. dar si Colegiul med., dar sincer ma indoiesc amarnic ca s-ar compromite atat de mult ca institutie, cu atat mai mult cu cat aceste facultati formeaza MEDICI care vor vehicula cunostinte din domeniu (probabilit. de a fi intelese corect in acest caz fiind discutabila)
Chiar stiu ca s-a vehiculat ideea de a se introduce obligativitatea unor teste psihologice pt viitorii medici dupa cazul Ciomu.Numai stiu ce s-a intamplat dar se pare ca s-a renuntat.
- Va tin la curent dupa ce reusesc sa ajung la cursuri, macar sa vorb.despre psihologie dentara. Bine, totul a pornit/ a generat tocmai de la acest subiect dupa ce am aflat ca nu a fost recunoscuta aceasta disciplina pt ca nu ar recunoaste-o(cei care iau decizii) nici daca le cade in cap, iar stud. nu fac lucr.utile care i-ar putea ajuta in meserie.

PS. Le-am spus si lor, daca aflu mai multe, nu am nimic impotriva sa le imapartasesc si altora dar nici sa fiu in postura de a ma lupta doar eu pt ei. Cred ca ar trebui sa mai faca si ei ceva ca sa se schimbe ceva si nu doar sa astepte sa le rezolve altii probl.Nu este o scuza doar ca noi suntem mai mici si nu avem experienta, dar macar ceva curaj.
O seara placuta si scuze pt irascibilitatea de ieri.Dvs.sunt convins ca ma intelegeti.
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-11-08, 15:57   #107
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Informatiile postate de tine, sunt interesante pentru colegi si pentru cei care ar dori sa audieze cursurile d-nei dr. Iorgulescu. Pentru mine, sunt informatii stiute.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
Confuzia a pornit de la faptul ca auzisem ca ar exista o dentista care a facut si psihologia si care ar preda pe undeva. Asa auzisem eu un zvon care, se pare, nu se verifica. Este f. bine ca un medic psihiatru, cu solide cunostinte de psihologie, sa le predea studentilor, mai ales ca, am inteles cursurile sunt si f. atractive. Vedem...
APA (SUA)..la noi APR asociatia psihologilor din Ro.)...mai sunt si altele; ARPA (asoc. ro. de psi. analitica- jungienii), tranzactionala, cognitiv-comportamentala, analitica (freudienii), etc. Are prea putina imp. pt. subiectul nostru. Cert este ca la MG, exista doar 2 profesori acreditati pe psihologie: Iamandescu si Tudose, ambii cu MG facut si cu doctorat in psihologie. Si meritau sa fie profesori. Despre Manea nu ma intereseaza nici ce studii a facut, nici daca are master sau doctorat. Deocamdata, pt. mine, este "no name". APR-ul nu se baga cine preda la stoma pt. ca au destule probleme organizatorice cu marea masa de psihologi. Nici n-o s-o faca prea curand. Deci, "sanctiunea" celor care predau psihologia si sunt neaveniti o sa vina de la studenti. Daca "conducerea" a hotarat asa, noi suntem prea mici si neimportanti ca sa putem schimba ceva.
Imi pare rau sa rectific: NU exista o psihologie dentara. Exista o singura psihologie cu o multitudine de fatete (ca si personalitatea umana, specifica fiecarui individ) care pot fi abordate dintr-un punct de vedere sau altul. Nu o sa inventam noi ceea ce nu exista doar de dragul de a vorbi de psihologie. Exista psihologia medicului, a asistentei, a receptionerei, a tehnicianului, a pacientului, a apartinatoriilor, etc. Dar nu are un specific dentar sau aplicabil la medicina dentara!
"Afara" asa este: preda numai cine este competent si verificat cu atentie de superiori. Ca la noi, la nimeni...Preda oricine, pana la "sanctionarea" din partea auditoriului. Si n-as vrea sa aprofundez pentru ca pot sa dau idei nedorite de mine.
Ca sa nu ocupam forumul cu subiecte de interes limitat, rog continuarea discutiei pe mp sau, mai bine, pe e-mail. Oricum, multumesc pentru rabdare si tonul "soft" care te prinde mult mai bine, chiar daca necazurile de peste zi sunt inerente...
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-11-08, 19:35   #108
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Thumbs up

Da, asa o sa facem, am sa comunic numai strict legat de ce ma interes. pe mine, pe dvs. si sper ca si pt altii, numai de acest domeniu si cand am mai multe inform.(sper sapt.viit.)va anunt.
Vedeti, dvs si se pare ca si altii, cunosc situatia si nu ma refer numai la aceasta catedra( ca asta incerca var'miu sa-mi spuna, sa fac public si alte nume de prof.din facultate si uite asa s-au incins spiritele- ca sa fim realisti, numai putea el de psihologia medicala; normal ca nu este asa importanta pe langa protetica, odontologie, sau mai stiu eu ce...).Pt mine a fost o surpriza ca nu s-a schimbat nimic, ba mi se pare ca este mai rau ca pe vremea mea. Eu daca m-am detasat de mult de partea didactica, in afara de tracanelile rudei mele( cand ne mai intalneam) nu prea mai stiam nimic din ce se intampla prin facultate si normal ca m-a cam scos din sarite.Dar asa cum spuneti si dvs., i-am spus si lui ca eu nu pot face nimic daca ei nu se unesc si macar sa incerce ceva. Pana una alta ar trebui sa nu mai astepte de la profesori sa vina unul pregatit si sa mai caute informatii(materiale)pe internet, carti, etc sa-si actualizeze singur atat cat poate paleta de interes.Stiu ca este greu dar decat nimic.. El si altii nu-si dau seama acum de importanta psih.dentare ( eu o numesc asa ca sa diferentiez de partea teoretica generala), dar o sa vad in timp dupa ce lucreaza la scaun mai mult timp cat de importanta este si atunci parca-l vad si pe el cautand ca mine.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
In fine, asa cum am spus si la inceput, eu am incheiat cu acest subiect
dar inainte, doar o scurta precizare:
1) Cred ca zvonul auzit de dvs. este corect. Dna dr.Iorgulescu nu este psihiatru ci psiholog si este si medic dentist dar numai profeseaza. Eu ziceam de Manea ca este psihiatru de profesie, sefa catedrei de "psihologie medicala si psihiatrie"(asa se numeste disciplina, pt ca nu este separata ca la generala) dar doar cu numele(pt.ca nu tine dansa cursurile nici la psihologie, nici pedagogie si nici macar cursul de psihiatrie)
Cursurile pe care le tine dr.Iorgulescu sunt cele in domeniu de care va spuneam ca sunt atractive si pe intelesul studentilor, numai ca se fac in cadrul stagiilor de psihologie medicala(partea practica-Lp.)
-Partea teoretica/cursul in sine(de psihologie medicala-an.III), care ar fi trebuit tinute de sefa catedrei Manea (psihiatru' care nepredand nici propria specialitate de psihiatrie din an.IV, nu pot fi sigur de cat de multe avem de invatat de la dansa) face obiectul psihologiei generale si nu este adaptat pt medicii dentisti.
De aici pleaca confuzia; ca asta m-a dus si pe mine eroare si am aflat diverse lucruri. Intrati pe net la catedra respectiva si va lamuriti.Este un prof.(Manea) si doi asist.(Iorgulescu si un tip, numai retin exact numele)
2) Legat de numele folosit de mine"psih.dentara" ca discipina :va dati seama ca nu ma pricep ca dvs dar am vrut sa si delimitez si sa nu se mai faca confuzii cu psihologia clasica elementara din liceu. Dar uite asa mai aflu si eu, plus ca am sa ma lamuresc mai mult si pe la cursurile dnei.dr.Iorgulescu si va tin la curent cu aceasta specialitate pt mine si cred ca si pt altii, ceva nou.
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 28-11-08, 13:19   #109
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Ca delimitari pur didactice, ca sa intelegem despre ce vorbim, psihologia generala= fundamentele psihologiei pe care, daca n-o inveti, nu prea ai ce sa intelegi din restul.
In afara de curentele pe care le-am amintit ieri, in functie de formator, scoala, metodologie, teoria adoptata, etc, am uitat sa mentionez de psiho-somatica (bolnavii care somatizeaza organic o disfunctie psihologica- societatea lui Iamandescu) si psihologia medicala (in care intra psihologia tuturor specialitatilor medicale).
Mai sunt si multe alte subramuri care au subiecte distincte: comunicare, creativitate, psihologie sociala, psihologie judiciara (studiata si la drept, acad. de politie, sri)- T. Butoi, psi. marketingului, psi. organizationala, etc.
Deci psihologia "dentara" face parte din psi. medicala si poate avea mari tangente cu psihosomatica (orice afectiune max.-oro-faciala la care nu exista semne obiective de boala ci doar acuze subiective!). Si ma opresc si eu aici.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 02-12-08, 15:15   #110
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default interviul Kaplan

Examenul (interviul) clinic: istoricul psihiatric şi starea mintală (după Kaplan & Sadock- Manual de buzunar de psihiatrie clinică- sublinierile îmi aparţin):
I. Introducere generală
  • Scopul interviului diagnostic este culegerea informaţiilor care îl vor ajuta pe examinator să formuleze diagnosticul. Diagnosticul orientează tratamentul şi ajută la predicţia (prognosticul) evoluţiei viitoare a pacientului.
  • Diagnosticele psihiatrice se bazează pe fenomenologia descriptivă: semne, simptome, evoluţie clinică.
  • Examinarea psihiatrică are 2 părţi: (1) istoricul, care descrie evoluţia bolilor prezente şi trecute şi care furnizează informaţii despre familie şi alte informaţii personale, după schema:
  • Identificare
  • Acuza principală
  • Istoricul bolii prezente: - debut
- factori precipitanţi
  • Boli antecedente: psihice, medicale, familiale
  • Istoricul personal (anamneza) : - prenatal şi perinatal
- copilăria mică (până la 3 ani)
- copilăria medie (între 3 ani şi 11 ani)
- sfârşitul copilăriei (pubertate până la adolescenţă)
- viaţa adultă:
- istoric ocupaţional

- istoric marital şi relaţional

- istoric militar

- istoric educaţional

- religie

- activitatea sexuală

- situaţia locativă curentă
- istoric legal (contacte cu legea, organe de ordine publică)
  • Istoric sexual
Şi (2) examenul stării mintale, care constituie evaluarea formală a gândirii, dispoziţiei şi comportamentului curent al pacientului, după schema:
a. descriere generală: - prezentare (aspect)
- comportament şi activitate psihomotorie manifestă
- atitudine


b. expresia emoţională: - dispoziţie
- afect
- adecvarea afectelor
c. vorbire
d. gândire şi percepţie: - procesele de gândire
- conţinutul gândirii
e. sensorium: - conştienţă
- orientare şi memorie
- atenţie şi concentrare
- citit şi scris
- abilităţi vizuo-spaţiale
- gândire abstractă

II. Istoricul psihiatric
  • Identificarea:
  • Întotdeauna vârsta şi sexul
  • Atunci când este cazul- ocupaţia, originea etnică, statusul marital, religia.
  • Motivul internării: motivele spitalizării sau consultaţiei psihiatrice, cu cuvintele bolnavului
  • Istoricul bolii prezente:
  • când şi cum a început episodul prezent
  • cum au progresat simptomele în timp
  • tratamente urmate până în prezent:
    • medicamentoase: medicamentele, dozele, răspunsul, efecte secundare, complianţă
    • alte terapii: tipuri, frecvenţă, beneficiul perceput
4. uzul curent de droguri şi alcool.
  • Antecedente psihiatrice personale (istoricul psihiatric anterior):
1- lista cronologica a tuturor episoadelor şi simptomelor anterioare (tratate sau nu), începând cu cele mai vechi şi înaintând către cele mai recente
2- descrierea simptomelor
3- factorii precipitanţi, dacă există
4- tratamente anterioare şi răspunsul la ele
5- spitalizări psihiatrice: perioada, durata, motivele spitalizării, tratamente şi răspunsuri, indicaţiile la externare, terapia ulterioară, complianţa.

  • Antecedente medicale personale (istoricul medical):
1. condiţii şi tratamente medicale curente
2. boli şi tratamente majore anterioare
3. spitalizări medicale
4. antecedente chirurgicale
  • Istoricul familial:
1. membrii familiei: vârstă, sex
2. membrii ai familiei cu tulburări sau simptome psihiatrice- istoricul terapeutic
  • Istoricul personal. Scopurile istoricului personal sunt (1) de a descrie evenimentele semnificative de pe parcursul vieţii pacientului- în special acelea care cauzează sau exacerbează simptomele psihice şi (2) de a evidenţia modificările capacităţii funcţionale de pe parcursul timpului, după schema:
1. naştere şi copilărie: uzul de droguri de către mamă, complicaţii perinatale, temperament, mers, vorbit
2. copilărie: controlul sfincterian, toleranţa faţă de separare, prietenii, şcolarizare, activităţi extraşcolare
3. adolescenţa: debutul pubertăţii, relaţiile cu cei de aceeaşi vârstă, îmtâlniri şi activitate sexuală
4. vârsta adultă: căsătorie şi alte relaţii sentimentale, istoric sexual, istoric de muncă, istoric militar, uz de droguri şi alcool, detenţii, interese. Adesea este util ca pacientul să-şi descrie activităţile dintr-o zi obişnuită. (!)
III. Examenul stării mintale (ESM)- este analogul examinării stării somatice; constituie o schemă formală, sistematică, de consemnare a constatărilor legate de gândirea, simţirea şi comportamentul bolnavului. Obeservaţiile sunt obiective şi neinferenţiale (ceea ce vedeţi şi auziţi, nu ceea ce credeţi că se petrece în spatele acestora!)
A. Prezentare. Îmbrăcăminte şi igienă, atitudine şi comportament, semne somatice (ex.: tremor, ataxie a mersului), trebuie acordată atenţie deosebită (!) anormalităţilor şi excentricităţilor
B. Vorbire: producerea fizică a vorbirii, nu conţinutul (!). Volum, viteză, articulare, vocabular
C. Expresia emoţională:
1. subiectivă- descrierea de către pacient a stării sale emoţionale interne (ex.: „Mă simt trist”)
2. obiectivă- emoţiile comunicate prin expresia facială, postura corpului şi tonul vocii
3. „afectul” se foloseşte frecvent pentru a descrie următoarele:
- componenta obiectivă, observată a emoţiei
- variabilitatea emoţiei odată cu schimbarea găndurilor (dg.dif. cu afect, dispoziţia descrie tonul emoţional predominant, de fond)
D. Gândire şi percepţie
1. forma gândirii- modul în care ideile se leagă între ele. Sunt logice şi orientate către un scop? Dacă nu, este posibil ca persoana să aibă o tulburare a formei gândirii, o „tulburare formală a gândirii”
2. conţinutul gândirii. Anormalităţile includ:
- deliruei- credinţe fixe, false, care nu sunt împărtăşite de alţii
- idei de referinţă- evenimente sau întâmplări obişnuite, de fiecare zi, care au o semnificaţie personală unică (ex.: un trecător care îşi suflă nasul semnifică pericol iminent)
- obsesii- gânduri nedorite, intruzive (care deranjează), adesea de natură neplăcută (ex: gânduri despre activitate sexuală dezgustătoare, despre comportarea în moduri nepotrivite din punct de vedere social) şi despre care se consideră, de regulă, că sunt dincolo de capacitatea pacientului de a se controla (ego-distonice)
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
- preocupări- gânduri predominante şi recurente, care nu sunt considerate simptomatice sau nedorite (ego-sintonice)
- inerţia gândurilor- gânduri care sunt implantate de către forţe externe
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28
- furtul (extragerea) gândurilor- gândurile sunt îndepărtate din mintea persoanei de către alţii
3. Percepţia:
- halucinaţii- percepţii senzoriale generate în interiorul SNC şi care nu sunt declanşate de stimuli externi. Halucinaţiile pot să se manifeste în orice modalitate senzorială, iar modalitatea nu are semnificaţie diagnostică (!)
- iluzii- percepţii senzoriale declanşate de un stimul extern care este prelucrat sau interpretat în mod greşit (!)
E. Sensorium- include evaluarea câtorva funcţii cognitive care descriu integritatea generală a sist. Nervos, fiecare funcţie referindu-se la o regiune diferită a creierului. Anormalităţile sensoriumului se întâlnesc în delirium şi în demenţămşi trezesc suspiciunea unei cauze subiacente medicale sau legate de droguri a simptomelor.
Teste specifice funcţiilor cognitive:
1. Alertă (veghe)- observaţi gradul de prezenţă în mediu al apcientului şi modificările nivelului de activare
2. Orientare. „Ştiţi unde vă aflaţi? Ce este clădirea aceasta? În ce oraş suntem? Cine sunt eu? De ce am această discuţie cu dumneavoastră? În ce dată suntem azi? Luna, anul, anotimpul? În ce perioadă a zilei ne aflăm? Este dimineaţă sau seară?
3. Concentrare:”Spuneţi pe litere cuvântul scaun. Acum spuneţi-l pe litere de la coadă la cap. Număraţi de la 100 înapoi din şapte în şapte. Spuneţi lunile anului de la decembrie înapoi”.
4. Memorie: a. imdiată: „Repetaţi după mine numerele următoare: 7,3,1,8,6”
b. recentă: „Vă rog să ţineţi minte următoarele trei lucruri: câine pekinez, creion roţu şi frigider. După câteva minute, am să vă rog să le repetaţi””Ce aţi mâncat ieri seară? Ce aţi mâncat azi dimineaţă?”
c. pe termen lung: „La ce adresă aţi locuit atunci când eraţi la şcoala elementară? Cum îl chema pe învăţătorul pe care l-aţi avut în clasa a patra?”
Indicaţii: Dacă veţi întreba despre lucruri hiper-învăţate, cum ar fi date ale naşterii sau numere de telefon ori seria buletinului, nu veţi testa cu acurateţe memoria pe termen lung.
5. Calcul mintal: „Dacă o pâine costă....lei şi plătiţi cu o hârtie de...lei (bancnotă sau monedă imediat superioară), cât trebuie să primiţi rest? Cât fac 19 şi cu 13? Cât fac 23 fără 15?”
6. Fondul de cunoştinţe: „Care este capitala României? Care este capitala Franţei? Dar a Americii (a SUA)? Care au fost ultimii patru preşedinţi ai României? Cine este prim-ministru în România? Cine este preşedintele SUA? Ce mai e pe la ştiri zilele astea?” (Întrebările trebuie formulate ţinând seama de vârsta, nivelul educaţional şi interesele pacientului).
7. Judecata abstractă: „Care este asemănarea dintre un măr şi o portocală? Ce vor să spună oamenii atunci când zic: Să nu dai vrabia din mână pe cioara de pe gard? Am să vă spun 3 cuvinte; care dintre ele nu se potriveşte cu celelalte: piatră, copac, pasăre?”
8. Critica bolii- capacitatea de a-şi recunoaşte şi înţelege propriile simptome
9. Judecata- capacitatea de a lua hotărâri bune în legătură cu sine, de a se comporta în moduri acceptate social şi de a coopera la tratament.
IV. Examenul medical şi neurologic (se adresează medicului psihiatru)
V. Tehnici de examinare psihiatrică (se adresează medicului psihiatru sau psihologului clinician)
VI. Situaţii de intervievare speciale (se adresează numai medicului psihiatru sau psihologului clinician)


Interviul clinic este foarte cunoscut sub denumirea „interviul Kaplan” şi este folosit de către psihiatrii şi psihologii clinicieni (şi în general de toţi psihologii) pentru a identifica „problema pacientului (dacă ea există) şi de a-l îndruma către un consult inter-disciplinar. Pentru practica noastră curentă, am subliniat anumite aspecte ale interviului Kaplan care sunt importante şi care vă pot orienta rapid asupra conduitei şi modului de abordare terapeutic. Deşi este destul de lung (timpul acordat acestui interviu clinic fiind de 45-60 min.!), consider că ar trebui cunoscut de către toţi dentiştii pentru a avea o orientare cât mai apropiată de reală faţă de un pacient cu „probleme”. Nimeni, niciodată nu o să vă ceară să fiţi psihiatri sau psihologi dar măcar v-am prezentat unele chestii de „bun-simţ” care trebuiesc cunoscute încă din faza de consultaţie anamnestică a pacientului ce se adresează cabinetului dvs. şi nu numai (anturaj, prieteni, familie, etc.).
La copy/paste nu a iesit chiar asa cum le-am aranjat eu in pagina, scuze. Ar fi util de salvat si de aranjat in pagina cum doriti dar este un instrument valoros si f. util.
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 16-12-08, 03:52   #111
La primele mesaje
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Talking Dator raspuns!

Buna seara!

Scuze pt raspunsul intarziat dar abia am ajuns sapt trecuta si asa cu o grupa de "refacatori" Trebuie sa va mentionez cu jena ca a trebuit sa-mi notez un nume si cateva idei pe care dna dr.le-a subliniat, pt ca se subantelege ca nu le-as fi retinut pana acasa. Si nu de alta dar dna. dr. m-a rugat sa va transmit ca va cunoaste si sa va transmite felicitari si admiratia pt interesul dar si ambitia de a face aceasta pasiune la nivel inalt ( si mi-a facut o paralela cu artele martiale la care a adaugat ca dvs cunoasteti f. bine ce a vrut sa spuna). Aici trebuie sa va spun ceva ce nu prea am inteles, dar nu imi este rusine sa intreb: ce legatura are viata, psihologia cu artele martiale? si de ce crede ca dvs mi-ati putea explica?
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

Trebuie sa va mai comunic ca ar fi dorit sa va transmita personal felicitari, macar pe acest forum dar mi-a spus ca deocamdata a se loga pe oricare alt site, forum etc ar fi chiar un lux pt timpul pe care-l are, cel putin pana la finalizarea cartii la care lucreaza.

In alta ordine de idei m-am lamurit la ce se refereau studentii: se numeste VOCATIE! Ceea ce ati expus dvs. in lucr.de licenta, de ex. legat de etiologia anxietatii (in speta anx.fata de dentist) totul este expus ca si cum ai vedea un film si la propiu si la figurat: am inteles niste chestii...sau mai rau m-a pus pe ganduri cel putin legat de propia mea personalitate si anumite decizii din viata, pe langa exupunerea super presarata cu multe studii de caz dar si cu glume si discutii interactive in acest context. Am vazut niste filmulete despre teoria biologica, teoria invatarii si psihanalitica a anxietatii...am inteles ce se preda si unde apare confuzia legata de aceasta disciplina, mentionandu-mi ca fara sa-mi dau seama am folosit o forma corecta legat de denumirea "psihologiei dentare" cel putin din perspectiva lui LUBAN-PLOZA in lucrarea" Boli psihosomatice in practica medicala", renumit psihosomatician ( asta este numele pe care a trebuit sa-l notez' scuze dar are un nume cam...), care se pare ca ar fi intuit viitorul acestei subramuri ale psihosomaticii in medicina dentara. Deci m-am linistit ca nu am gafat asa mult.Apoi mi-a mentionat mai multe aspecte ale psihologiei in ansamblu; psihologie medicala, psihosomatica, stiinte comportamentale si cu precadere "Behavioural Science for Dentistry"- "Stiinte Comportamentale in medicina dentara", adica ce se face in USA, Anglia,Germania, Australia etc Daca ati stii unde s-a ajuns cu cercetarea....Am rugat-o sa intervina pe forum pt anumite subiecte in domeniu sau cel putin sa va transmita dvs sau mie sau oricui ar putea publica (lucreaza la o noua carte, specificandu-mi ca prima carte a dansei(aparuta in 2006) este doar un " aperitiv" din marea familie a psihologiei medicale / din stiintele comportamentale dentare fiind f.putin, mai mult despre dezvolt.si psih.copilului, doriind a se respecta cat de cat unele principii ale cursului de psihologie medicala sub a carei egida preda. Desi stiu ca una este sa auzi expunerea si alta este sa citesti.Va spun ca este de un real folos pt un medic sa intealeaga baza si sa stie sa abordeze pacientul si aici apare o alta disciplina in occident: "Dental Management" Mai jos am notat cate-ceva:
..spunea cum se fac "afara" Stiintele Comportamentale" teorie + practica( Dental Management), contributia studentilor in cercetare etc si mai ales ca aceasta disciplina nu se face in pre-clinic. Sunt boli psihosomatice ale zonei orale( mi-a facut si specificarea ca mai nou nu se mai foloeseste aceasta abreviere, ci : "Factori psiho-sociali implicati in sanatatea orala" : ex: Bruxismul, Temporomandibular joint pain Dysfunction Syndrome-PDS, Burning Mouth Syndrome sau pt pedodontie(Oral Habits), obiceiuri defectuase cu efect in plan ortodontic, cu etiologie psiho-emotionala: suptul degetului,buzei super/infer. etc ) Dar ce este de subliniat in aceste 3 randuri , nu informarea despre aceste boli poate cunoscute(si nu ma refer la bruxism) ci este legat de limitarea medicului dentist in tratarea acestor afectiuni. Si daca stai bine sa te gandesti, are dreptate.Oare s-a rezolvat BRUXISMUL prin aplicarea gutiereleor? Anxietatea la nivel inconstient continua- de ce? asta si nu numai se incearca sa se explice la curs....structura psihicului, originea anxietatii incontiente, cum reaction. si mai ales cum se intervine la nivel inconstient(ceea ce pe mine m-a fascinat!), cum reactioneaza copiii la anxietate si suferinta(traume, abuz etc) pe care nu si-o pot exprima in cuvinte ca un adult ci tot prin manisfest.la nivel inconstient:migrene, ticuri, balbaiala,enurezis etc sau cu implicatii pt medicina dentara: bruxism, suptul degetului,buzei etc Sunt f. multe lucruri interesante pe care le-am aflat...mi-a spus ca as mai putea afla cate-ceva dar sigur ca la modul general pana la aparitia cartii, din brosura de la cea de IIIa CONFERINTA NATIONALA a SOCIETATII de PSIHOSOMATICA APLICATA si MEDICINA COMPORTAMENTALA la care STIINTELE COMPORTAMENTALE din MED.DENTARA a participat prima data, prin cele 2 lucrari:
-Triada anxietate- frica si durere la copil, tehnici de management coportamental medicina dentara pediatrica si
-Ghid practic de stomatologie pediatrica comportamentala

Dincolo de asta, trebuie sa spun ca mi-am cerut scuze pt iesirea mea; a aflat de la niste studenti de anumite discutii pe un site....dar nu am facut decat sa reproduc ceea ce mi-au spus o parte dintre studenti si nu numai, fara sa-mi dau seama de implicatii (asa este cand iesi de mult din sistem) A fost surprinsa sa afle niste lucruri pe care nu le stia decat banuia dar si aici mi-a mai spus ceva legat de artele martiale si asta nu ca lupta in sine....scuze, dar nu am putut retine si nici nota asta. (Doamne' ajung sa regret ca nu am facut acest sport dar care o fi legatura?) Oricum in acelasi context mi-a spus ca dansa munceste, se agita sa realizeze ceva nou, sa profite de "intamplarea "dublei licente (aici a fost iar o trimitere la spiritiualitate, "nimic nu este intamplator") dar daca nu este sa fie, asa treb sa se intample. De unde atata calm? ca eu as inebunii(ati vazut cat ma aprind de repede), sa stiu cat am investit si din ce am inteles, atat d.p.d.v.material cat si moral : carti cumparate de pe internet, traducere, filme, montaje, cartile la care lucreaza, sacrificiul timpului cu familia etc ....pentru?
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=28

- MI-a mai spus ceva care nu stiam si var'miu mi-a confirmat ca discutiile acelea cu catedra au fost intr-adevar atunci cand s-a afisat la secretariat in Plevnei ca se va face acea disciplina optionala: psih. dentara pediatrica(!?), ca apoi sa dispara. Si de aici au aparut se pare problemele, studentii care au vrut sa se inscrie , li s-a raspuns de l-a secretariat ca nu s-a aprobat. Dansa mi-a spus tocmai ca a fost sustinuta de rector dar si de dnul decan, prof. Stanciu iar daca au fost alte lucraturi, abar nu are. Deci, nu a fost in totalitate asa cum barfesc studentii...asa ca am avut si eu dreptate sa ma iau de ei, cel putin prin var'miu si nu ca au sau nu dreptate ci ca se grabesc sa generalizeze, apoi daca au ceva de spus, poate ar trebui sa o faca deschis si cu alte materii. Nu neg ca sunt si vor fi interese la nivel inalt dar nu cred ca nu ar fi ascultate niste opinii pertinente cu atat mai mult daca sunt valabile la nivel international si nu de alta dar la un mement dat tot se afla si nu cred ca ar risca sa se faca atat de mult de ras. Poate sunt eu prea idealist? Nu stiu, ma gandesc din perspectiva mea, ca eu nu as risca asa mult.

In rest despre dansa, cert este ca este f.citita si asta nu ma refer numai la psihologie. Dincolo de asta este o atmosfera super-degajata si pe langa lucrurile pe care le-am aflat, trebuie sa recunosc ca m-am si distrat in acelasi timp.
In incheiere, sa nu uit: mi-a spus ca de cate ori vine vorba si asta este inevitabil in cursul introductiv, legat de aceasta disciplina( adaptata pt medicul dentist) in care in occident este considerata f.importanta si ca atare cum spuneam se face doar dupa interactiunea studentului cu pacientul ( anul III sau IV, in funtie de tara), desi conducatorul dansei de doctorat prof.Iamandescu(parca ati pomenit si dvs de dansul) se mandrestre cu dansa la conferintele la care participa ca este primul medic dentist cu dubla licenta, dar dumneaei are grija sa specifice de fiecare data ca poate ar fi primul cadru universitar cu dubla licenta in medicina dentara si psihologie, dar nici de cum nu este prima si va mentioneaza pe dvs. Asa ca am fost cu atat mai mandru cand am aflat ca sunteti atat de apreciat si ca am avut onoarea sa discut cu dvs. lucruri interesante si mai ales avizate. Eu unul am o cu totul alta atitudine fata de pacienti, sunt mai atent la anemneza, parca-i vad altfel, discut si parca si ei sunt ceva mai relaxati cand vad ca le acord mai mare atentie. Nu stiu, poate mi se pare...dar nu cred, mi s-a confirmat si de catre asistente asa ca ...dar va mai tin la curent.
-Am multe de citit de acum( mi-a dat cate-va titluri de carti, pe care sper sa le si gasesc, intru si in concediu...ura!

PS. Nu ma uitati cu artele martiale! De unde pasiunea si /sau legatura cu psihologia, viata, mind controls? Si dansa are aceasi pasiune, fosta practicanta in "ilegalitate"(?) Discutia ar fi fost cum se subantelege, f. lunga; asa ca nu am insistat cu intrebari de genul ce inseamna"ilegalitate", arte martiale, mind controls etc (cuvinte folosite de dansa).Asa ca atunci cand aveti timp poate ma lamuriti si pe mine.
Nu v-as fi abordat pe forum ci privat, dar nu am vrut sa se creada ca am aflat ceva si de aceea nu am mai intervenit.Daca cumva se crede ca este plictisitor subiectul, scrieti-mi pe mesaj privat.Eu unul, dupa cum ati vazut nu am nimic de ascuns si pana la urma care ar mai fi rolul acestor forumuri?
radualionte a multumit.
Bratu Mihai este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 13-01-09, 16:10   #112
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default despre emotii

si o scrta introducere in psihologia trans-personala...Durata aprox.:20 min. dar merita...

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 14-01-09, 16:00   #113
Mare Maestru
Medic Dentist
Fara status.
 
 
Avatar aurelian
.
   
Default

Link [Necesita inregistrare pentru acces.] uite aici caz de discutat
aurelian este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 14-01-09, 16:18   #114
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
come & go
 
 
Avatar radualionte
.
   
Default

Cred ca inca n-am ajuns sa discutam despre isterie...sau PMD (psihoza maniaco-depresiva, in acest caz: spre maniacal si chiar spre patologic). Vorbim, in pasi marunti, de ceea ce ne-ar putea ajuta in profesia noastra. Dar...cum toti medicii au facut cursuri de psihologie medicala si sunt "experti" in psihologie (no offense!), nu cred ca mai am loc de alte comentarii...Cazul vorbeste de la sine. Incercam sa vorbim de "normal" sau ceva asemanator (paranormal?) :-)
__________________
Drumul spre Celalalt trece prin tine insuti...
radualionte este offline   Raspundeti cu citat
.
Raspunde

Bookmarks

Tag-uri
.., ..., 36, 3d, absolventi, afara, ajutor, arhitect, asociere, buna, dezvoltare personala, dintii, endo, evident, exista, familia, fort, frica, gura, icul, iga, incredere, intrebare, legatura, lipsa, lucrurile, medic dentist, medicina dentara, mobilier, muscatura, nostrii, partea, percepute, pereti, poveste, profa, salut, spa, stoma, stomatologia, subiecte, supra, validare, vand, zambet, zilele

Uneltele subiectului


LinkBacks (?)
LinkBack catre acest Subiect: http://www.eugenol.ro/forum/psihologie-medicala/28-psihologie-psihologie-medicala-consiliere-ajutor/
Publicat de For Type Data
Examen la psihologie clinica This thread Refback 13-01-11 22:43

Subiecte similare
Subiect Scris de Forum Raspunsuri Ultimul mesaj
Ajutor! Petreanu Aparatura stomatologica 3 06-03-08 19:08
AJUTOR !!!! drcalinc Implantologie 4 11-11-07 22:36
Ajutor dumitriu_diana Endodontie 5 24-10-07 13:21


Timpul (GMT +3) vindeca aproape orice. Da-i timpului (05:02) timp.

Alegeti schema de culori preferata:

Powered by dentists®
Copyright ©2006 - 2019.
eugenol.ro este marca inregistrata |Ad Management plugin by RedTyger


SEO by vBSEO