Inregistrare Asigurari online +
.
 eugenol.ro    

Pacienta tratata cu radio si chimioterapie acum 6 luni

discutie din eugenol.ro : Pacienta are 40 de ani, a fost operata pt. un cancer mamar si a facut radio si chimioterapie (ultima ...

Reveniti   eugenol.ro > Zona comuna Medic Dentist si Tehnician Dentar > Specialitati: medic dentist & tehnician > Implantologie
Ati uitat parola? Inregistrare


Like Tree41Multumiri
  • 4 Scris de rx
  • 1 Scris de clavalik1
  • 4 Scris de cherrypie
  • 2 Scris de clavalik1
  • 3 Scris de cherrypie
  • 4 Scris de clavalik1
  • 3 Scris de cherrypie
  • 2 Scris de cristina ghita
  • 4 Scris de Dr. Pantel Marton
  • 2 Scris de rx
  • 3 Scris de HBOT
  • 5 Scris de drtooth
  • 1 Scris de HBOT
  • 1 Scris de clavalik1
  • 1 Scris de hary
  • 1 Scris de cherrypie

Raspunde
 
LinkBack Uneltele subiectului
Vechi 02-07-09, 23:25   #1
rx
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
Fara status.
 
 
Avatar rx
.
   
Default Pacienta tratata cu radio si chimioterapie acum 6 luni

Pacienta are 40 de ani, a fost operata pt. un cancer mamar si a facut radio si chimioterapie (ultima sedinta in noiembrie 2008).
A venit cu o fistula vestibulara pe 25, cu un OPG pe care nu se vad leziuni.
Lamboul explorator arata o punga osoasa vestibulara pana la apex, cu corticala vestibulara in mare parte pastrata...pun sableseek si vad o linie de fisura f. f.fina...informez pacienta ce solutii de tratament are...opteaza pt. implanturi, ar fi si pacat cu o asa inaltime osoasa subsinusala.
Intrebare : exista o perioada post radio si chimioterapie de temporizare pana la aplicarea implanturilor ?
Imaginile atasate
Felul fisierului: jpg Slide1.JPG (57,8 KB, 140 vizualizari)
grigore1, titiluka, patratica si alti 1 au multumit.
__________________
"Sunt doua feluri de a-ti trai viata...sa crezi ca nu exista miracole sau sa crezi ca totul este un miracol."
Albert Einstein

Modificat ultima data de rx; 03-07-09 la 10:56. Motivul: masina timpului
rx este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 03-07-09, 00:10   #2
Moderator eugenol
Medic Dentist
Fara status.
 
 
Avatar augustin
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de rx View Post
a facut radio si chimioterapie (ultima sedinta in noiembrie 2009).
Aaaaaaa, ce zi e azi?
__________________
It's about people.
augustin este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 03-07-09, 00:23   #3
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

La 6 luni dupa incheierea radio- si chimioterapiei ar trebui sa fie ok.
laura tanase a multumit.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 05-07-09, 20:15   #4
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de clavalik1 View Post
La 6 luni dupa incheierea radio- si chimioterapiei ar trebui sa fie ok.
Ba nu e ok deloc !
Vorba prof. Augustin Mihai : „de orice dinte atârnă un om”
Recomandarea cu 6 luni e hazardată, pentru că:
1. Efectul medulo-supresiv al radioterapiei se menține cel puțin 1 an
2. De unde știm ce chimio a urmat? Dacă i s-au administrat bi-fosfonați, joaca cu implanturile s-ar putea să se soldeze cu un rezultat dramatic!
sico, Cosminf, dr. patricia si alti 1 au multumit.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 00:38   #5
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Raspunsul meu nu trebuie luat ca adevar absolut.
Eu personal nu i-as face implant deloc acestei paciente fara investigatii detaliate (inclusiv legate de chimioterapia urmata).
Cat despre bifosfonati in tratamentul cancerului mamar...zau ca de tratamentul asta nu am mai auzit.
Si nu mai speriati atat lumea cu bifosfonatii, una e tratamentul cu doze mari de bifosfonati intravenos (de ex la pacienti cu metastaze osoase), cu totul altceva e tratamentul oral pentru osteoporoza, asta e ca legenda cu implantul care e "respins de organism"...
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 01:36   #6
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
+1 (+1/-0)     
Default

"Clinical Periodontology and Implant Dentistry", 4th edition, Jan Lindhe (pag.854) :

"Irradiation of the jaw may be another potential risk factor for implant treatment, specifically if the jaw has been exposed to radiation over the level of 50 Gy (Adamo & Szal 1979, Sennerby & Rasmusson 2001), due to the risk of developing osteoradionecrosis. However, it has been suggested that with the use of hyperbaric oxygen treatment preceding implant therapy, the failure rate can be reduced from around 60% to about 5% (Granstrom 1992). Furthermore, reports have indicated (Franzen et al. 1995) a lower risk for failures if the preoperative irradiation has been less than 40 Gy and carried out 2 years or more prior to the implant placement. However, whenever treating irradiated patients, a specific follow-up protocol is strongly recommended postoperatively, in order to detect possible problems early.
Chemotherapy has been reported (Wolfaardt et al. 1996) to have little effect on the osseointegration of implants if these have been inserted either before or after the medication period. However, if the implants are placed during the medication, or if chemotherapy is given in combination with irradiation, higher failure rates have been indicated (Wolfaardt et al. 1996)."

In concluzie, INAINTE de a insera implant :
- trebuie explicat riscul de osteoradionecroza
- trebuie explicat riscul mai mare de esec al implantului
- trebuie verificata doza de iradiere
- trebuie sa faca oxiterapie hiperbara
- e mai bine sa astepti 2 ani pentru o mai mare siguranta (desi dupa oxiterapia hiperbara riscul de esec este de doar 5%).
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/implantologie/7509-pacienta-tratata-radio-chimioterapie-6-luni/

Bine zis, "de orice dinte atarna un om".
rx si razvanl au multumit.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 14:54   #7
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de clavalik1 View Post
"Irradiation of the jaw ...the risk of developing osteoradionecrosis.

However, it has been suggested that with the use of hyperbaric oxygen treatment preceding implant therapy

Chemotherapy has been reported (Wolfaardt et al. 1996) to have little effect on the osseointegration of implants if these have been inserted either before or after the medication period"

In concluzie, INAINTE de a insera implant :
- trebuie explicat riscul de osteoradionecroza
....
- trebuie sa faca oxiterapie hiperbara
- e mai bine sa astepti 2 ani pentru o mai mare siguranta (desi dupa oxiterapia hiperbara riscul de esec este de doar 5%).
1. Obiectam asupra efectelor medulare (asupra maduvei osoase hematogene) radioterapiei și nu m-am referit la efectul binecunoscut asupra maxilarelor ("Irradiation of the jaw”)
2. Terapia hiperbară -hello, this is Romania, dont forget!
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 14:59   #8
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de clavalik1 View Post
Cat despre bifosfonati in tratamentul cancerului mamar...zau ca de tratamentul asta nu am mai auzit.
Si nu mai speriati atat lumea cu bifosfonatii, una e tratamentul cu doze mari de bifosfonati intravenos (de ex la pacienti cu metastaze osoase)
Dacă ați fi fost mai atent ați fi constatat că răspunsul l-ați formulat chiar dvs. Bi-fosfonații se folosesc tocmai în tratamentul metastazelor osoase ale tumorilor maligne mamare. Repet, știți în ce țară locuiți și profesați? Dacă da, atunci desigur știți că pacienții se prezintă la medic în stadii avansate ale bolii canceroase, drept care marea majoritate a pacientelor urmează la ora actuală tratament cu bi-fosfonați pentru determinări osoase secundare.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 15:13   #9
Guru eugenol
Medic Stomatolog
dreamy'
 
 
Avatar drdream
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de cherrypie View Post
1. Obiectam asupra efectelor medulare (asupra maduvei osoase hematogene) radioterapiei și nu m-am referit la efectul binecunoscut asupra maxilarelor ("Irradiation of the jaw”)
2. Terapia hiperbară -hello, this is Romania, dont forget!
o fi romania, dar exista un cheson la spitalul militar, pacat ca sta nefolosit in marea majoritate a timpului

am trecut si eu pe acolo, e functional, se poate face oxiterapie hiperbara in el, bunavointa sa fie
drdream este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 17:03   #10
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Exista la Constanta un centru de medicina hiperbara, privat chiar.
Da, traim in Romania. Nu e o rusine, chiar daca uneori pacientii ajung la medic pt cancer mamar cand au deja metastaze osoase.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 17:39   #11
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Revin cu alte referinte legate de subiect. Mi-a fost lene sa mai scriu de mana textul asa ca atasez cateva poze. Apropo, radioterapia "in progress" (adica in curs la momentul la care se doreste implantarea) e trecuta la indicatii absolute, iar chimioterapia "in progress" e trecuta la contraindicatii relative in sensul ca se poate face implant doar dupa o perioada de asteptare de la incheierea chimioterapiei de minimum 6 luni.
Referinta e "Atlas of Oral Implantology", A. Norman Cranin, 2nd Edition, pag.13-15.
Oana, sper ca toate informatiile astea iti vor fi de folos.
Imaginile atasate
Felul fisierului: jpg Cranin radioterapie chimioterapie 002.jpg (88,1 KB, 19 vizualizari)
Felul fisierului: jpg Cranin radioterapie chimioterapie 003.jpg (89,2 KB, 8 vizualizari)
Felul fisierului: jpg Cranin radioterapie chimioterapie 005.jpg (453,5 KB, 11 vizualizari)
Felul fisierului: jpg Cranin radioterapie chimioterapie 009.jpg (95,0 KB, 7 vizualizari)
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 18:30   #12
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de drdream View Post
o fi romania, dar exista un cheson la spitalul militar, pacat ca sta nefolosit in marea majoritate a timpului

am trecut si eu pe acolo, e functional, se poate face oxiterapie hiperbara in el, bunavointa sa fie
Bineânțeles că în buna tradiție mioritică ne-am apucat să găsim chelului o tichie de mărgăritar. Terapia hiperbară e un aspect minor al problemei, comparativ cu dezastrul pe care-l reprezintă depresia medulară.
Lucrurile sunt ceva mai complicate, indiferent de câtă bunăvoință am avea, iar pădurea rămâne, chiar dacă copacii hiperbari ne sar în ochi
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 18:54   #13
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default Nu sunt chel

"Dezastru"... domnule, hai sa fim totusi rezonabili.
Fiecare pacient are o sansa care trebuie evaluata, nu catalogat drept incapabil sa primeasca implant forever pentru ca a fost iradiat.
Supresia medulara nu e un concept abstract, efectele se pot masura concret atunci cand exista.
Ca sa pastram aspectul serios al forumului in general si al acestei teme in special ar trebui sa ne limitam strict la "evidence based dentistry", nu la definitii gen dezastruoasa supresie medulara.
Da, inteleg ca vi se pare terapia hiperbara "tichie de margaritar", dar niste baieti au gasit si varianta asta ca fiind de ajutor in cazul pacientilor cu radioterapie in antecedente.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 19:03   #14
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Si daca tot am zis de evidence-based dentistry, atasez si doua articole in care apar informatii despre tema postului, poate ne lamurim mai bine cum sta treaba.
Fisierele atasate
Felul fisierului: pdf Risk factors_Colella.pdf (113,5 KB, 22 vizualizari)
Felul fisierului: pdf Riskfactors_Moy.pdf (174,9 KB, 10 vizualizari)
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 19:50   #15
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de clavalik1 View Post
"Dezastru"... domnule, hai sa fim totusi rezonabili.
Fiecare pacient are o sansa care trebuie evaluata, nu catalogat drept incapabil sa primeasca implant forever pentru ca a fost iradiat.
Supresia medulara nu e un concept abstract, efectele se pot masura concret atunci cand exista.
Ca sa pastram aspectul serios al forumului in general si al acestei teme in special ar trebui sa ne limitam strict la "evidence based dentistry", nu la definitii gen dezastruoasa supresie medulara.
Da, inteleg ca vi se pare terapia hiperbara "tichie de margaritar", dar niste baieti au gasit si varianta asta ca fiind de ajutor in cazul pacientilor cu radioterapie in antecedente.
Afirmațiile dvs. denotă o crasă necunoaștere a subiectului, îmi pare să v-o spun, deși până acum am observat echilibru și bun-simț medical în postările domniei voastre.
Apropos de evidence-based medicine (mă rog, dentistry). Vă fac o invitație publică, stimate coleg, să treceți mâine în jur de ora 8:30 în Clinica de Chirurgie OMF din București, unde veți avea posibilitatea să vedeți un pacient cu mielom multiplu tratat cu bi-fosfonați, căruia un coleg dintr-o clinică „de fițe” i-a făcut în urmă cu 2 ani o extracție dentară, de atunci bietul om chinuindu-se cu o osteomielită de toată frumusețea. Un alt confrate (medicul oncolog), la fel de neîncrezător ca și domnia voastră, a refuzat să-i modifice tratamentul chimioterapic, drept care supurația osoasă trenează, cu toate intervențiile chirurgicale succesive pe care i le-am realizat. Repet, cu toată seriozitatea, invitația, nu este o cacealma miticistă!
Găselnița cu terapia hiperbară este de o naivitate pe care o înțeleg din partea unui profan (fără nici o conotație negativă!). Aceasta este o metodă ADJUVANTĂ a tratamentului, nicidecum vreun panaceu.
Consider că am păstrat un ton rezonabil, deși în alte timpuri aș fi fost tentat să mătur pe jos cu cineva care perorează pe baza unui subiect pe care-l nu-l stăpânește, nu-l înțelege, citând niște lucrări mai mult sau mai puțin notorii. Eu vă vorbesc din perspectiva bisturiului, a unuia care chiar vede apropae zilnic asemenea drame, generate involuntar de intervențiile intempestive ale unor colegi care uită principiul hipocratic.
Poate ar fi mai bine ca fiecare dintre noi să-și recunoască limitele inerente profesiei, să-și păstreze modestia și să vorbească strict din experiența clinică, nu din experiențele altora sau din cărți.
dr. patricia, mib2k si cangurul au multumit.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 20:16   #16
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
+2 (+2/-0)     
Default

Multumesc pentru aprecierile legate de "echilibru si bun simt"...si pentru invitatia la spital.

Nimeni nu va contesta experienta clinica.

Doar ca vedeti, noi, astia mai putin experimentati (si nu o zic la bascalie) trebuie sa invatam de undeva, asa ca mai citim pe ici pe colo, ca de aceea ii zice medicina bazata pe dovezi.

Cu tot respectul pentru experienta clinica in general (doar am si eu 14 ani de experienta ca medic dentist), eu stiu ca in scara importantei aprecierii dovezilor stiintifice legate de un subiect case reportul, cazul clinic pe romaneste, este situat mai jos ca importanta fata de studii si metaanalize.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Cu siguranta ca dumneavoastra va confruntati la spital cu cazuri dramatice insa ele sunt (din fericire) la numar si consider ca nu ar trebui generalizate.

Sunt convins ca daca v-ati ghida doar dupa cazurile dramatice cu rezultate proaste pe care le-ati vazut sau le-ati avut nu ati mai merge zi de zi la spital, ci ati renunta sa practicati medicina, pentru ca, nu-i asa, iata ce se poate intampla...

Dimpotriva, mergeti zi de zi la munca, dati tot ce aveti mai bun pentru binele pacientului, avand in minte rezultatele pozitive pe care le asteptati.

Noi de fapt gandim la fel in cazul prezentat mai sus, nu inteleg de ce aveti impresia ca ar fi altfel.

Un pahar pe jumatate gol poate fi si pe jumatate plin, depinde cum il vede fiecare.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 21:28   #17
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
+1 (+1/-0)     
Default

Citat:
Publicat initial de clavalik1 View Post
Cu siguranta ca dumneavoastra va confruntati la spital cu cazuri dramatice insa ele sunt (din fericire) la numar si consider ca nu ar trebui generalizate.

Un pahar pe jumatate gol poate fi si pe jumatate plin, depinde cum il vede fiecare.
Din păcate nu vorbesc despre cazuri rare, ci despre situații cvasi-cotidiene, sincer, vă urez din tot sufletul să nu vă confruntați cu asemenea nenorociri.
În ceea ce privește definiția sui-generis pe care o dați optimism-pesimismului, îmi permit să parfrazez și eu o definiție a aceleași dualități: un pesimist este un optimist bine informat.
mib2k, cristina ghita si cangurul au multumit.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 22:14   #18
Maestru
Medic Stomatolog
Fara status.
 
 
Avatar cristina ghita
.
   
Thumbs up moderator dixit

va multumesc amandurora pt modul elegant in care ati finalizat acest diferendum, care ar fi putut degenera aiurea, in cuvinte grele si jigniri inutile. asa cum s-a intamplat in nenumarate cazuri, aici, pe forum.

este pt a nu stiu cata oare cand imi intaresc impresia ca, o discutie virtuala pierde mult din acuratete, comparativ cu o discutie "live".

numai bine!
__________________
dr cristina ghita
micerium opinion leader

"Ceea ce e frumos ne e mereu drag!" Euripide
Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
cristina ghita este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 22:25   #19
Fondator eugenol
Medic Stomatolog
namE Eman
 
 
Avatar eugenol man
.
   
Default moderator dixit 2

E adevarat ca discutia live aduce mult mai multe (partea ideatica dintr-o conversatie live este intre 7-35% restul facandu-se cu mijloace nonverbale)

Aici avem emoticoanele pentru restul de procente. Marele avantaj este ca nu trebuie sa conduc 260 de km pana la clavalik si inapoi sa ii spun multumesc pentru o discutie civilizata Desi mi-ar face placere sa fac si asta in weekend cand oi avea timp

Multumesc si lui Cherrypie pt aceeasi discutie civilizata El e mai aproape
Inapoi la discutie.
__________________
M. Sebastian Neatu (Area Sales Rep. Dentsply Romania, Bulgaria)
eugenol man este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-07-09, 23:08   #20
Maestru
Medic Stomatolog
Fara status.
 
 
Avatar cristina ghita
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de eugenol man View Post
E adevarat ca discutia live aduce mult mai multe (partea ideatica dintr-o conversatie live este intre 7-35% restul facandu-se cu mijloace nonverbale)

Aici avem emoticoanele pentru restul de procente. Inapoi la discutie.
emoticoanele sunt o modalitate extrem de saracacioasa si autolimitata de a reda cu exactitate stari, emotii,impresii, fenomene.
limba romana este de o bogatie fenomenala...de ce sa nu o folosim?!
nimic mai trist decat un post impanzit cu mutre uniforme, si care, pt fiecare din noi, inseamna un pic altceva: un motiv suficient sa percepem personalizat ceea ce a vrt sa zica un interlocutor de al nostru.
parerea mea



ma scuzati de ooof topic.
nb.
--------------------------
--------------------------
Citat:
Publicat initial de eugenol man View Post



Multumesc si lui Cherrypie pt aceeasi discutie civilizata .
it's all 'bout feedback. remember?
eugenol man si cherrypie au multumit.
__________________
dr cristina ghita
micerium opinion leader

"Ceea ce e frumos ne e mereu drag!" Euripide
Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
cristina ghita este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 07-07-09, 11:20   #21
Maestru
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
+2 (+2/-0)     
Default subiectivism

fiecare dintre noi vede adevarul lui

la clinica de chirurgie ajunge tot ce nu reusesc sa rezolve cei mai putini dotati chirugical,
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

insa nu ajunge nimic din ceea ce reusesc sa faca bine medicii stomatologi

astfel se formeaza o imagine distorsionata, chirurgii isi imagineaza ca medicii dentisti nu fac decat porcarii, nerealizand faptul ca in spatele cazului ajuns la chirurgie poate mai sunt si 100 de cazuri rezolvate ok

la urma urmei cred ca ambele parti doresc doar sa fie apreciat efortul lor, medicii chirurgi asteapta sa fie respectati pentru ceea ce fac insa trebuie retinut ca si medicii dentisti asteapta acelasi lucru, o abordare de genul "eu detin adevarul absolut" este contraproductiva,

cred ca intr-o discutie profesionala cel care ar trebui sa vina cu trimiteri la bibliografie ar trebui sa fie mai ales specialistul, sper sa o si faca

respecte

G
Dr. Pantel Marton este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 07-07-09, 15:26   #22
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de Dr. Pantel Marton View Post
fiecare dintre noi vede adevarul lui
Gyuri , aveți dreptate, cel puțin în ceea ce vă privește, cel puțin. Se pare că dvs. sunteți atât de convins de adevărul personal, încât axiomați cu o hotărâre care mă dezarmează, dar nu mă mai surprinde, prin prisma atitudinii dumneavoastră reflectată de luările de poziție din alte topicuri.

Citat:
Publicat initial de Dr. Pantel Marton View Post
se formeaza o imagine distorsionata, chirurgii isi imagineaza ca medicii dentisti nu fac decat porcarii
Nu știu ce experiențe traumatizante aveți , dar eu consider că vă înșelați. Vă înțeleg că aveți un conflict cvasi-personal cu anumiți medici chirurgi, dar generalizarea pe care o formulați este caducă.

Citat:
Publicat initial de Dr. Pantel Marton View Post
cred ca intr-o discutie profesionala cel care ar trebui sa vina cu trimiteri la bibliografie ar trebui sa fie mai ales specialistul, sper sa o si faca
Nu cred că ne aflăm pe un forum de popularizare a științei, sau de educație medicală la distanță. Cu atât mai mult, neavând calitate didactică nu-mi permit să fac referiri bibliografice, ci mă rezum doar la observațiile pe care le afirm din experiența clinică

Cu același respect,

C

Modificat ultima data de cristina ghita; 09-07-09 la 13:34.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 08-07-09, 11:09   #23
rx
Moderator eugenol
Medic Stomatolog
Fara status.
 
 
Avatar rx
.
   
Default

Va multumesc tuturor pt. raspunsurile pe acest subiect.
Ii voi cere pacientei mai multe informatii despre tratament si revin.
cherrypie si clavalik1 au multumit.
__________________
"Sunt doua feluri de a-ti trai viata...sa crezi ca nu exista miracole sau sa crezi ca totul este un miracol."
Albert Einstein
rx este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 24-07-09, 03:00   #24
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
+2 (+2/-0)     
Default

Stimate Coleg C.,

desigur ca oxigenarea hiperbara este in ortopedie si BMF o terapie adjuvanta, deoarece ii ajuta pe acei colegi care o aplica sa rezolve o serie de situatii patologice care, fara aceasta terapie, sint greu, chiar imposibil de rezolvat, mai ales o serie importanta de stari patologice provocate, desigur involuntar, de o serie de terapii, iar aici ma refer la radioterapie si infectiile intraspitalicesti (desigur care exista numai in literatura sau produse in alte clinici, dar consider ca e bine de stiut ca atunci cind aveti de a face cu un polirezistent decit sa abordati problematica prin prisma bisturiului sau sa incercati o antibioterapie ineficienta, mai bine ati acorda citeva momente studierii posibilitatii unei oxigenoterapii hiperbare, singura in masura sa rezolve atit problema asanarii focarului infectios cit si a edemului). Cit despre septicemii este bine de stiut ca daca pacientul respectiv poate ajunge repede in Constanta, sansele de recuperare (ca si in cazul osteomielitei de altfel) fara sechele sint de aproape 100% (indicatie de asemenea legiferata din 1976 in Germania). Referitor la aceasta tema pot vorbi din experienta clinica atit ca sef de clinica in Germania, cit si din cazurile tratate in Constanta. Curios este insa faptul ca cei doi pacienti cu septicemie tratatati de noi au venit din Bucuresti si nu din Constanta. Dar ma rog, revin la topic.

In implantologie oxigenarea hiperbara este o terapie adjuvanta deoarece permite implantologului implantul in situatii in care acesta este contraindicat: radionecroza, osteomielita, microangiopatie diabetica, osteoporoza.

In Germania terapia hiperbara este stipulata in protocolul terapeutic emis de asociatia medicilor MKG in cazul osteomielitei de mai bine de 20 de ani:

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]

iar inca din 1976, este legiferata plata terapiei de catre casele de Link [Necesita inregistrare pentru acces.]">asigurare in cazul infectiilor cronice osoase, in conditiile in care discutam de preturi ce depasesc preturile implanturilor unei mandibule intregi (in Germania ca 450 euro/sedinta). Iar asta tot din motive financiare: pentru BMF-istul german este mai rentabil sa elimine focarul infectios cu HBO si apoi sa implanteze toate mandibula (costuri suportate integral de casa de Link [Necesita inregistrare pentru acces.]">asigurare) decit o rezectie.

Referitor la necrozele aseptice osoase (desigur ca in aceasta categorie intra si osteoradionecroza) mecanismul lor de producere este unul singur si anume edemul osos. Desi sint numai de trei luni revenit in tara sint mindru ca am reusit sa sensibilizez colegii ortopezi din Constanta asupra acestei tematici si mai ales introducerea de rutina a unei investigatii care poate aduce multa lumina in patologia osoasa: RMN cu contrast, pentru evidentierea zonelor de edem osos.

Edemul osos este de fapt "catastrofa" care se produce la nivelul osului, deoarece acesta are toate caracteristicile unui sindrom de compartiment. O microleziune poate duce la aparitia unei zone extinse de edem care blocheaza intreaga circulatie pe un segment extins osos, ducind la patologia bine cunoscuta:
- in cazul articulatiilor portante: necroza aseptica: de cap femural sau de condil femural (morbus Ahlbeck) care fara HBO duce inevitabil la modificari de contur intraarticular si la protezare. Desigur ca HBO din prisma pacientului este o terapie adjuvanta care ajuta pacientul sa scape de protezare, din prisma bisturiului insa este o terapie foarte scumpa care mai bine n-ar exista. Desi avem doar trei luni de la deschide putem prezenta scepticilor seriile de RMN cu contrast in cazul a doua necroze aseptice de cap femural si trei Ahlbeck, tratate cu succes in Constanta. La copii insa avem o exceptie: morbus Perthes care se poate rezolva si fara protezare prin imolizarea copilului pe o perioade de cel putin un an, in majoritatea cazurilor insa vorbim de aproape 2 ani. Si in acest caz alternativa este HBO pe o perioade de ca o luna. Singura diferenta intre a aplica HBO sau nu in Perthes, in afara de costurile terapiei, constind in cel putin un an de normalitate in viata acestor copii.
- in cazul altor localizari, atunci vorbim de morbus Südeck (neuroalgodistrofia) care fara HBO de regula duce la dureri cronice indelungate pe articulatia afectata, dureri care de regula dispar definitiv in cazul unei terapii HBO pe ca 15 sedinte.
- in cazul fracturilor, pe linia de fractura primul lucru care apare este edemul osos, chiar si dupa o reducere reusita a fracturii care intirzie procesul de vindecare cu cel putin o saptamina, mai mult chiar duce la un fenomen de osteoliza pe mai multi mm in jurul fracturii, ce trebuiesc de asemenea refacuti. Aplicarea HBO (asa cum se face in Constanta de catre Clinica de Ortopedie a SCJU Cta) inca din prima zi de la osteosinteza, duce la o scurtare a duratei de vindecare evaluata stiintific de aproximativ 5 ori. Daca doriti sa observati seriile de radiografii sau RMN cu contrast ale pacientilor ce au beneficiat de aceasta terapie va puteti adresa Dl Dr. Enescu, medicul sef de sectie, initiatorul Centrului Pilot National de Tratament combinat ortopedic-HBO. Dintre cazurile cele mai importante asi dori sa va informez de doi pacienti: o tinara cu o fractura de cotil in urma uni accident rutier care la exact trei saptamini de la accident (2 spt de la osteosinteza), dupa 10 sedinte HBO a inceput recuperarea, mergind cu cotiere, iar la saptamina 4 mersul fiind reluat complet, doar abductia pe membrul afectat prezenta restrictii, deoarece cum bine ati precizat sintem in Romania si nu am putut face rost de un pansament impermeabil pentru bazin (hidroterapie). Al doilea caz este un accident de munca cu o sectionare partiala a gambei ca urmarea unui sindrom de zdrobire, care in ziua 28 prezenta o calusare completa a zonei de fractura (15 sedinte HBO dupa osteosinteza). Alternativa fara HBO sint desigur multe cazuri in Romania care au scapat de amputare, dar la mai bine de un an de la accident inca mai supureaza pe linga tijele fixatorului extern. Desigur ca in aceste cazuri HBO este un tratament adjuvant, iar acum ma refer la faptul ca acest tratament ajuta Clinica de Ortopedie din Constanta sa-si selecteze clientela in viitor, desigur ca o fractura o puteti trata oriunde in Romania, dar daca vreti si sa recuperati de ca. cinci ori mai repede nu o puteti face la ora actuala decit in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, deoarece de pe masa de operatie trebuie sa ajungeti cit mai repede in barocamera. Ca sa nu mai vorbim de complicatiile involuntare: Sudeck, pseudartroza, osteomielita (ah! am uitat in traumatologie probabilitatea administrarii de bifosfonati este redusa, asa ca ma gindesc ca osteomielita se poate rezolva usor), complicatii care numai apar sub HBO.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509
- osteoradionecrozele apar ca urmare a distrugerii endoteliale vasculare si implicit a ademului osos rezidual. Diagnostic acesta poate fi bine evidentiat cu ajutorul RMN cu contrast, metoda ce determina si numarul de sedinte HBO necesare refacerii osoase, implicit al determinarii posibilitatii efectuarii implanturilor respectiv indicatiiei chirurgicale.

Referitor atit la bisturiu cit si la extractiile in conditii de edem osos ar fi bine de stiut si mai ales de reflectat in atitudinea terapeutica intempestiva, ca aceste structuri osoase ca urmare a sindromului de compartiment nu beneficiaza de o vascularizatie corespunzatoare care sa permita atit o imunitate eficienta cit si aportul de oxigen respectiv de antibiotic. Consecinta este un mediu propice dezvoltarii infectiilor osoase, in plus fara oxigen nu misca nici osteoclastele si nici osteoblastele. Antibioterapia in aceste cazuri are un rol strict de limitare a infectiei si evitarea starilor septice, dar datorita edemului osos este subdozata sau inexistenta in focarul infectios, avind in plus dezavantajul aparitiei polirezistentei. "Intervențiile chirurgicale succesive" in conditiile unui focar infectios pot uneori chiar duce la diseminare si trenarea supuratiei chiar si in cazul unui oncolog binevoitor. Dar desigur ca experienta clinica acumulata intr-o clinica BMF dintr-o capitala europeana v-a dictat si conduita terapeutica si diagnostica corecta si chiar m-ar interasa daca ati putea posta seria de RMN cu contrast a cazului citat, sint convins ca ar veni in sprijinul afirmatiilor mele, referitoare la extinderea zonelor de edem in cazul osteomielitei pre si mai ales postoperator.

Desigur ca in aceste conditii HBO are numai un rol adjuvant de combatere a edemului osos, angioneogeneza, reluarea activitatii osteoclastelor si osteoblastelor, a imunitatii si in plus de la 500 mm Hg (in conditii de HBO realizam presiuni partiale ale oxigenului de peste 2000 mmHg) nici o bacterie sau microciuperca nu mai este viabila. Iar dupa ce osul afectat si-a reluat functionalitatea, respectiv a disparut focarul infectios, poate fi plombat si eventualul sechestru, respectiv efectuat implantul. Cit despre implanturi dupa osteoradionecroza sau osteomielita inca nu va pot prezenta cazuri din Romania, dar desigur ca va pot prezenta cazuri din Germania, rezultate din colaborarea de aproape 15 ani dintre clinica pe care o conduc si cea a Prof Esser Chirurg BMF, sef de sectie.
In schimb sint optimist in aceasta directie, deoarece dilema pe care o aveti d-voastra acum in Bucuresti nu este una legata de fiziopatologie (pe care e drept ca au avut-o si colegii din Germania acum vre-o 20 de ani) ci una de imagine, pentru a efectua implanturi pe os patologic si a depasii stadiul de "supurații osoase trenante, cu toate intervențiile chirurgicale succesive" atunci veti fi nevoiti sa recunoasteti rolul major al acestei terapii in patologia ososa, pentru a putea aborda eficient patologia prin prisma bisturiului sau a burgiului.

Un lucru insa nu l-am inteles din explicatiile d-voastra legate de experienta d-voastra clinica: include aceasta si oxigenarea hiperbara?

Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
drdream, grigore1 si clavalik1 au multumit.
__________________

Modificat ultima data de nico; 24-07-09 la 08:39.
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 24-07-09, 09:08   #25
Initiat
MD Parodontolog
langa Geneva, cu fata spre
munte...
 
.
+1 (+1/-0)     
Default

Citat:
Publicat initial de rx View Post
Pacienta are 40 de ani, a fost operata pt. un cancer mamar si a facut radio si chimioterapie (ultima sedinta in noiembrie 2008).
A venit cu o fistula vestibulara pe 25, cu un OPG pe care nu se vad leziuni.
Lamboul explorator arata o punga osoasa vestibulara pana la apex, cu corticala vestibulara in mare parte pastrata...pun sableseek si vad o linie de fisura f. f.fina...informez pacienta ce solutii de tratament are...opteaza pt. implanturi, ar fi si pacat cu o asa inaltime osoasa subsinusala.
Intrebare : exista o perioada post radio si chimioterapie de temporizare pana la aplicarea implanturilor ?
Nu te atinge de periost, prin nici un tip de interventie, mai repede de 12 luni!!!
Dupa 12 luni efectueaza un mic chiuretaj profund inchis explorator si evalueaza gadul de vindecare osoasa.
Daca totul este ok, pune pacienta sub protectie Ab. si pozitioneaza 1-2 implanturi numai, daca este ok dupa 3-5 luni , pozitioneaza restul.
Obtine acordul pacientei, scris, si al medicului oncolog, fi pregatit tot timpul pt o osteonecroza si pt un esec.
Cere pacientei un screening complet al sangelui, cu care cauta sa evaluezi bine riscurile.
Vitamino-terapia ar putea ajuta, vindecarea, terapia hiperbara sigur ajuta!!

Grabeste-te incet si fi foarte precaut, o osteonecroza este complicatie teribila pt pacient si implicit pt medic!!

Sfatul meu: nu cere pacientei nici un onorariu in avans, spune-i ca isi va achita obligatiile cand veti constata ca este un succes, daca nu, vei face totul posibil pt. a minimiza efectele complicatiei dar nu vei avea nici un fel de pretentie financiara.


Din experienta iti spun (am avut in 8 ani de implanto si paro, 4 cazuri de lupus sistemic si 3 de radioterapie si chimio), daca evaluezi bine riscurile si capacitatea de vindecare a pac., arati prin comportamentul tau , ca esti total alaturi de pac. in incercarea prin care va trece, ca pe primul loc este sanatatea pac. si nu un venit bun, succesul este sigur (in pofida statisticilor sumbre) iar pac de priveste ca pe un zeu.

N.B.: daca acepti astfel de cazuri si ai succes , risti ca medicul oncolog sa te recomande si altora, de aici te-ai procopsit numai cu cazuri limita............facerea de bine.....
__________________
Fiecare shut in dos este de fapt un salt inainte!

Modificat ultima data de drtooth; 24-07-09 la 09:27.
drtooth este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 24-07-09, 12:04   #26
Fondator eugenol
Medic Stomatolog
namE Eman
 
 
Avatar eugenol man
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
...
Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
Bine ai venit HBOT. Asta da prim mesaj pe forum
__________________
M. Sebastian Neatu (Area Sales Rep. Dentsply Romania, Bulgaria)
eugenol man este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-07-09, 18:59   #27
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
decit sa abordati problematica prin prisma bisturiului sau sa incercati o antibioterapie ineficienta, mai bine ati acorda citeva momente studierii posibilitatii unei oxigenoterapii hiperbare, singura in masura sa rezolve problema asanarii focarului infectios
Nu contest rolul terapiei hiperbare, dar accentuez rolul adjuvant al acesteia. Nota bene! Vorbim despre un proces infecțios hematogen, nu de o cauză microbiană locală!

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
Cit despre septicemii este bine de stiut ca daca pacientul respectiv poate ajunge repede in Constanta
Vedeți, aici e buba sistemului. Cine acoperă costurile tratamentului? În general e vorba de bolnavi cu stare materială dificilă, pensionați medical (mă refer la cei care au nevoie de extracții, nu la cei care-și permit un tratament implanto-protetic)

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
Curios este insa faptul ca cei doi pacienti cu septicemie tratatati de noi au venit din Bucuresti si nu din Constanta
Afirmația o consider tendențioasă și nu doresc să pledez pro domo

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
In implantologie oxigenarea hiperbara este o terapie adjuvanta deoarece permite implantologului implantul in situatii in care acesta este contraindicat: radionecroza, osteomielita, microangiopatie diabetica, osteoporoza.
Vorba sinsitrei soții a dictatorului de tristă amintire: dovezi, dovezi!

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
pentru BMF-istul german este mai rentabil sa elimine focarul infectios cu HBO si apoi sa implanteze toate mandibula (costuri suportate integral de casa de asigurare) decit o rezectie
Cu toată considerația pe care o am pentru orice coleg de breaslă, consider că ceea ce afirmați este o speculație

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
Desi sint numai de trei luni revenit in tara sint mindru ca am reusit sa sensibilizez colegii ortopezi din Constanta asupra acestei tematici si mai ales introducerea de rutina a unei investigatii care poate aduce multa lumina in patologia osoasa: RMN cu contrast, pentru evidentierea zonelor de edem osos.
Rutină ? Revenim la capitolul bani...


Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
Un lucru insa nu l-am inteles din explicatiile d-voastra legate de experienta d-voastra clinica: include aceasta si oxigenarea hiperbara?
Am precizat clar și o fac din nou: NU.
Asta nu înseamnă că nu este de dorit să îmbunătățim arsenalul terapeutic în interesul pacientului, dar discuția de pe topic se referă la profilaxia osteonecrozei și nu la un fenomen deja instalat.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 26-07-09, 21:24   #28
Ucenic timid
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de cherrypie View Post
Afirmațiile dvs. denotă o crasă necunoaștere a subiectului, îmi pare să v-o spun, deși până acum am observat echilibru și bun-simț medical în postările domniei voastre.
Apropos de evidence-based medicine (mă rog, dentistry). Vă fac o invitație publică, stimate coleg, să treceți mâine în jur de ora 8:30 în Clinica de Chirurgie OMF din București, unde veți avea posibilitatea să vedeți un pacient cu mielom multiplu tratat cu bi-fosfonați, căruia un coleg dintr-o clinică „de fițe” i-a făcut în urmă cu 2 ani o extracție dentară, de atunci bietul om chinuindu-se cu o osteomielită de toată frumusețea. Un alt confrate (medicul oncolog), la fel de neîncrezător ca și domnia voastră, a refuzat să-i modifice tratamentul chimioterapic, drept care supurația osoasă trenează, cu toate intervențiile chirurgicale succesive pe care i le-am realizat. Repet, cu toată seriozitatea, invitația, nu este o cacealma miticistă!
Găselnița cu terapia hiperbară este de o naivitate pe care o înțeleg din partea unui profan (fără nici o conotație negativă!). Aceasta este o metodă ADJUVANTĂ a tratamentului, nicidecum vreun panaceu.
Consider că am păstrat un ton rezonabil, deși în alte timpuri aș fi fost tentat să mătur pe jos cu cineva care perorează pe baza unui subiect pe care-l nu-l stăpânește, nu-l înțelege, citând niște lucrări mai mult sau mai puțin notorii. Eu vă vorbesc din perspectiva bisturiului, a unuia care chiar vede apropae zilnic asemenea drame, generate involuntar de intervențiile intempestive ale unor colegi care uită principiul hipocratic.
Poate ar fi mai bine ca fiecare dintre noi să-și recunoască limitele inerente profesiei, să-și păstreze modestia și să vorbească strict din experiența clinică, nu din experiențele altora sau din cărți.
ai perfecta dreptate.pot sa-ti spun ca la mine a venit una sa-i fac extractie,si a omis intentionat sa-mi spuna ca a facut tratament iradiant pentru ca a fost refuzata de alta colega de a mea? cine e vinovat?
cgirl este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-07-09, 01:04   #29
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default [Check4SPAM] RE: URL Attempt

Desigur ca ati punctat problema hiperbarei: costurile mari si cine sa le acopere! Aceasta este problema HBO in toata lumea, nu numai in Romania. De aceea pentru pacientul privat HBO se aplica mai intotdeauna, iar pentru cel de stat optional.
Este adevarat pacienti cu o situatie materiala precara au o problema in Romania, dar nu cred ca e singura, dar si aici depinde de cit de grav este diagnosticul. HBO la osteomielita este posibil numai daca MS va deconta aceasta terapie, altfel va ramine ca o posibilitate de tratament inaccesibila deoarece numarul de sedinte este foarte mare, iar costurile pe masura, sau mai bine zis accesibila celor ce isi pot permite acele superbe rezerve private din Floreasca. Pe de alta parte locurile in barocamera sint extrem de limitate iar o sedinta dureaza intre trei si 8 ore, deci nici daca asi vrea si n-asi putea avea o clinica cu mai mult de 50 de paturi, iar asta ar insemna sa lucrez si zi si noapte.

In cazul septicemiei eu vad situatia altfel, hiperbara este de ajuns sa fie aplicata pe 10-12 sedinte, iar daca pacientul nu este in soc septic costurile sint in Constanta de 400 RON pe sedinta. Acuma desigur daca statul nu plateste, trebuie sa stie fiecare ce-i mai important! Desigur daca afla!

Iar despre procesele infectioasa, indiferent de ce procese infectioase vorbim, bacteriene sau micotice de la 500 mmHG presiunea partiala a oxigenului nici unele si nici altele nu mai sint viabile. Dar desigur d-voastra puteti vorbi de ce vreti, eu imi permit sa vorbesc de amindoua, atit locale cit si sistemice, hematogene. Desigur ca sint studii care atesta acest lucru dar cind colegii d-voastra v-au prezentat astfel de studii povesteati de clinica si despre bisturiu, de aceea am incercat sa va vorbesc despre experienta mea clinica:

"Nu cred că ne aflăm pe un forum de popularizare a științei, sau de educație medicală la distanță. Cu atât mai mult, neavând calitate didactică nu-mi permit să fac referiri bibliografice, ci mă rezum doar la observațiile pe care le afirm din experiența clinică"

In fond este egal ceea ce credeti si mai ales ce aplicati in practica si in fond este egal daca HBO se va aplica in Romania la septicemie sau ACV, abces cerebral, embolie gazoasa etc. Noi o putem face si cine are are nevoie desigur ca o poate primi.

iar aici puteti vedea in ce consta diferenta cind o aplici:

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Desigur ca la embolii (toate) in prima jumatate de ora daca se aplica este de ajuns de regula o sedinta, iar aceasta face diferenta dintre cadru si mersul normal, daca au trecut mai multe ore atunci variantele le cunoasteti deja sau le puteti vedea in filmuletul de mai sus, unul din sutele de pe youtube.

Bani, Bani... desigur ca aveti dreptate, dar fara bani nu puteti lucra nici d-voastra, ca sa nu mai vorbim de eficienta. Desigur ca aveti dreptate, este trist ca urgenta sa coste bani, dar astea sint legile in Romania, iar eu am depus documentatiile necesare la minister de mai bine de 2 ani. Ma gindesc ca asta denota si nivelul intelectual si bagajul de cunostiinte al celor din Ministerul Sanatatii. Personal cred ca s-au uitat ca broasca la sudura!

Cit despre topic desigur ca am ramas la topic, desi notiunea "profilaxa osteonecrozei" este un termen nou pentru mine (pe romaneste), dar ma gindesc ca va referiti tocmai la ce am incercat sa va explic. Osteoradionecroza apare ca urmare a radiatiei si cu siguranta nu ca urmare a unui implant. Cind doriti sa efectuati un implant intr-un tesut iradiat nu apare o osteoradionecroza si nici nu riscati sa produceti o osteoradionecroza ci pur si simplu fenomenul de osteointegrare nu are loc din considerentele mai sus explicate, aceasta osteoradionecroza este deja prezenta iar daca d-voastra credeti ca o provocati atunci cu siguranta ca va inselati. Singurul lucru pe care intradevar puteti sa-l provocati este insamintare locala, dar atunci vorbim de o osteomielita. Este fals sa afirmati ca un implant poate duce la o osteradionecroza, acest fenomen, aceasta patologie, apare ca urmare a radiatie si este prezenta in tesutul osos iradiat inainte de a face d-voastra planul operator, dar desigur ca orice interventie chirurgicala intr-un os patologic agraveaza aceasta simptomatica, uneori o face manifesta, de unde cred si confuzia.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Daca ati avea curiozitatea sa faceti un RMN cu contrast (sau ma rog mijloacele materiale) veti observa ca edemul osos, un indice al instalarii procesului de osteoradionecroza, este prezent si pe masura trecerii timpului puteti observa si geodele de necroza, indifirent daca implantanti sau nu. Dar intr-o tara in care nu sint bani, ma gindesc, ca astfel de investigatii nu se fac de rutina si probabil ca de aici se naste confuzia cu provocarea acestei osteoradionecroze, pe care, dupa parerea mea, n-o provoaca nimeni ci pur si simplu este prezenta.

Notiunea de "profilaxa" a itelor radice este cu totul altceva si reprezinta aplicarea radioterapiei sub protectie HBO sau chiar iradierea in camere hiperbare, precum Link [Necesita inregistrare pentru acces.] sau Link [Necesita inregistrare pentru acces.]:



Numai ca daca imi permiteti obsevatia, technica aceasta este atit de noua ca sint aproape convins ca nu la acest lucru va refereati, pentru simplu fapt ca nu cred ca ati fi avut de unde s-o stiti.

Deci revenind la topic, nu cred ca este vorba de o profilaxa, ci pur si simplu de un tratament al unei afectiuni: osteoradionecroza, iar odata tratata nu mai vorbim de un os patologic sau de o osteoradionecroza si desigur ca poate fi implantat ca orice os normal.

Desigur ca prin prisma profilaxei, HBO este o chestie acolo adjuvanta, dar daca ati studia stiintific aceste fenomene in detaliu ati observa ca de fapt ceea ce avem dupa o radiatie sustinuta pe mai multe terapii este un edem osos de toata frumusetea, care in toate oasele corpului duce la necroza aseptica osoasa. Daca notiunile aceste nu sint destul de clare v-asi recomanda sa va adresati Dl Dr. Enescu medic ortoped Sef de Sectie SCJU Constanta si Prof Lupescu, care au o experienta indelungata referitoare la ceea ce poate face edemul osos (ortopezii sint cei care au problemele cu condilul si capul femural), deci in general despre patologi osoasa. In fond discutam despre acelasi fenomen.

Si acum iar sa revin la topic: singura terapie (din partea mea puteti sa o numiti si adjuvanta, ca oricum este singura) a "ite"-lor radice, a xerostomiei radice, a ulcerelor radice si a necrozei osoase aseptice, radica sau neradica este HBO (fapt care il puteti citi si din link-ul anterior al Protocolului de tratament in cazul osteoradionecrozei emis de OMF-isti germani), indifirent daca aceasta terapie este sustinuta de casa de Link [Necesita inregistrare pentru acces.]">asigurare sau nu. Dar este adevarat revin la ce ati zis d-voastra mai devreme cu experienta clinica: poate si a mea este deformata ca la mine ajung cam toti cind mai au putin inainte sa se dezintegreze.

Revin la topic: sinte-ti dragut sa-mi postati RMN-ul cu contrast, si atunci va veti convinge singur ca acest fenomen de osteradionecroza s-a instalat deja.

Referitor la lucrarea de doctorat a DRDREAM despre rolul adjuvant al HBO in implantologie, studiile prezentate se refereau strict la aplicarea HBO pre si post implant. In Germania aceste probleme le solutionam altfel: in cazul unei osteoradionecroze sau a unei necroze osoase aseptice, pe care o putem diagnostica cu ajutorul RMN-ului cu contrast si in stadiile initiale (incipiente) tratam aceasta afectiune cu HBO pina la disparitia edemului osos, ceea ce permite o refacere a tesutului osos cvasinormala. Dupa care puteti face ce vreti cu mandibula sau maxilarul respectiv (dito pentru femur sau tibie). Acesta este ultimul punct de vedere al Asociatiei Europene De Medicina Hiperbara sustinut si de colegii ortopezi si OMF (pe germana MKG) cel putin din Germania. Desigur ca aceasta nu inseamna sa adoptati si d-voastra aceste standarde, desigur ca acelasi lucru este valabil si pentru ortopezi, cu toate ca in cazul lor, diagnosticul intirziat sau a privi in gol si a astepta poate duce la artroza si implicit la protezare, poveste care ori cum ati lua-o iese mai scumpa decit hiperbara.

Profilaxia osteoradionecrozei, dar in acest sens studiile sint inca in lucru si nu pot sa vi le pun la dispozitie, se realizeaza direct de radioterapeut prin aplicare, dupa o schema deja standardizata, a radioterapie si HBO in paralel sau simultan.

Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
dr_molar a multumit.

Modificat ultima data de eugenol man; 28-07-09 la 10:13. Motivul: mesaj scos din filtru spam
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-07-09, 10:29   #30
Ucenic
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Cere pacientei un screening complet al sangelui, cu care cauta sa evaluezi bine riscurile.


singurul test care se poate face este CTX -serum test care nu este disponibil in Ro, iti da nivelul de bone turnover. Nu este 100%.
problemele legate de biphosphonati de abia acuma incep.
hary este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 27-07-09, 15:46   #31
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default [Check4SPAM] RE: URL Attempt

Stmate coleg hary, este corect ceea ce spuneti, dar riscul estimat de a face osteonecroza in asociatie numai cu alendronate este redus, estimat la 0,7 cazuri raportate la 100.000

Referitor la acest subiect in pdf-ul urmator sint descrise posibilile complicatii ale alendronatelor & Co:
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]

Chiar daca aceste recomandari sint ceva mai vechi (2006) din cite am putut observa eu, alendronatele au o importanta statistica semnificativa in Romania.
Desigur ca in cazul pamidronatelor sau a acidului zoledronic s-ar impune CTX testul. In Germania se administreaza semnificativ (in majoritatea cazurilor): risedronate, alendronatele sint de domeniul trecutului, dar dispunem de rezerve mari care decit sa se strice sint livrate in tari mai putin dezvoltate.

Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]

Modificat ultima data de eugenol man; 27-07-09 la 23:18. Motivul: scos din filtru spam
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 28-07-09, 11:35   #32
La primele mesaje
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Am o pacienta care este sub tratament cu bifosfonati.Sufera cumplit din cauza unei leziuni localizate in dreptul fostilor dinti 14, 15.Practic are o zona necrozata, care este sechestrata, avind deja o oarecare mobilitate.
Credeti ca HBOT o poate ajuta?As putea sa o indrum catre Constanta?

Multumesc!
Florin Obadan este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 28-07-09, 12:49   #33
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Stimate coleg,

v-om fi mustrati de administrator deoarece schimbam subiectul topicului!

HBO in general este o metoda de tratament a necrozelor aseptice osoase indiferent de etiologie, desi personal in regiunea OMF cele mai multe experiente le am legate de osteoradionecroza. Important acum este un RMN cu contrast (nu stiu unde sint dintii 14, 15) al zonei respective (sectiunile m-asi bucura daca le-ati face d-voastra impreuna cu radiologul, deoarece in functie de ce apare pe nativ puteti modifica axele pentru contrast sau putem discuta aceasta telefonic). Nu va lasati aburit ca leziunile se vad si pe nativ, deoarece este exact povestea cu eisbergul: geoda de necroza si un pic de edem se vede pe nativ, dar localizarea si extinderea exacta a edemului se vede numai la contrast si in functie de aceasta putem face un plan terapeutic.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Cam dupa 15 sedinte mai facem un RMN si vedem ce iese. Cam tot atunci ne putem pronunta si despre posibilitatea chirurgicala in cazul sechestrelor.

Cu stima,
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 29-07-09, 16:34   #34
La primele mesaje
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Multumesc, oricum.Cind va reveni pacienta respectiva am sa fac poze, si am sa le pun pe forum.La ultima sedinta m-am simtit atit de neputincios...
Fusese "peste tot", inclusiv pe la Bucuresti (dar nu stiu exact unde), si a incercat si la mine.
Ma bucur ca am sa-i pot spune despre aceasta terapie.

Sper sa revin cu poze cit de curind.
Florin Obadan este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 29-07-09, 20:57   #35
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Cu placere, oricind. Acum sint in Germania dar la we vin spre Romania, sper ca pe luni sa ajung la Constanta. Important este ce apare pe RMN cu contrast si desigur dozele de bifosfonati, patologia asociata (personal inclin sa cred ca mai are si alte probleme pacienta d-voastra inafara de bifosfonati), in functie de aceasta ma pot pronunta asupra acestui caz.

oricum este interesant sa documentam amanuntit orice caz indrumat spre HBO si desigur sa postam rezultatele.

Cu stima,
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 30-07-09, 17:46   #36
Ucenic
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default [Check4SPAM] RE: URL Attempt

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
Stmate coleg hary, este corect ceea ce spuneti, dar riscul estimat de a face osteonecroza in asociatie numai cu alendronate este redus, estimat la 0,7 cazuri raportate la 100.000

Referitor la acest subiect in pdf-ul urmator sint descrise posibilile complicatii ale alendronatelor & Co:

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]

Chiar daca aceste recomandari sint ceva mai vechi (2006) din cite am putut observa eu, alendronatele au o importanta statistica semnificativa in Romania.
Desigur ca in cazul pamidronatelor sau a acidului zoledronic s-ar impune CTX testul. In Germania se administreaza semnificativ (in majoritatea cazurilor): risedronate, alendronatele sint de domeniul trecutului, dar dispunem de rezerve mari care decit sa se strice sint livrate in tari mai putin dezvoltate.

Cu stima,
Dr Ion Bogdan Cristian
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
n-as paria pe 0,7 la 100.000. cercetarile sunt in toi, deocamdata totul se reduce la : se pare ca..., pare a fi...
CTX-ul se impune in cazul alendronatelor ( Robert Marx- SUA)-mai 2008 Basel
Daca in Germania alendronatele nu se mai administreaza, de ce pe specialistii germani se refera la ele in mod special si la strontiu ca alternativa de viitor?
hary este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 30-07-09, 19:17   #37
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Este foarte posibil sa apara si alte rezultate mai alarmante, dar deocamdata defilam cu avem. Nu stiu ce sa spun ca eu am informatiile la mina a doua, dar lucrez bine si cu OMF-isti, iar cum in Germania pe un implant (cu totul) se cere bine peste 1000 de Euro si casa plateste daca dintii au cazut dintr-o cauza patologica (cum este in cazul radiatiei de ex) sau la pacienti privati de ex, ma gindesc ca daca ar fi asa de multa necroza osoasa la bifosfonati ar trimite si patologia aceasta in barocamera. Ca osteomielita si osteoradinecroza o primim destul de des asa ca nu cred ca ar tine pacientii acestia ascunsi. Dar poate ma insel eu.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Bifosfonatii se administreaza la greu in Germania, totusi ramin la parerea ca patologie este rara in comparatie cu radioterapia.

Ma refeream la fosamax. Acum vreo citiva ani buni cam toti ortopezii au trecut de pe Fosamax pe Actonel si, din cite am inteles eu, Actonel este la ora actuala cel mai administrat de ortopezii germani. Dar probabil ca este asa o forma de exprimare cu alendronatele.

Eu ce sa va spun despre bifosfonati din punctul de vedere al hiperbaristului, mai mult in gluma decit in serios: unde ar fi norocul sa aveti dreptate? Eu n-am nici o problema sa ma reprofilez.

Cu stima,
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 30-07-09, 23:48   #38
Initiat
MD Implantolog
Fara status.
 
.
   
Default

Fosamax = alendronat a.k.a acid alendronic a fost cel mai de succes bifosfonat cu administrare orala (zeci de milioane de paciente worldwide in tratament de lunga durata).
Cel putin la nivelul anului 2005 era peste risedronat ca si dovezi stiintifice = efecte antiosteoporotice.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509
La pacientele care se trateaza cu Fosamax de multa vreme garantat vei avea CTX-ul modificat.
Asta era si ideea, efectul pe CTX/NTX aparea foarte repede, de la o luna dupa inceperea tratamentului, la 3 luni era deja efect marcat.
Asa se si promova in 2003-2005 Fosamaxul la medici...are efect rapid markerii de resorbtie.
Nu mai zic ca au si un studiu cu urmarire pana la 10 ani si, atentie, au urmarit in anii 6-10 paciente care au intrerupt tratamentul cu Fosamax si inca aveau efecte dupa 5 ani.
In principiu efectele astea erau pozitive, adica se mentinea osul "castigat" chiar si dupa incetarea tratamentului.
cherrypie a multumit.
__________________
Dr. Claudiu Ilinca
www.implant.ro
clavalik1 este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 31-07-09, 00:43   #39
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Am vazut si eu ca in Ro Fosamaxul este de baza, dar mamei i-am dat actonel, deoarece ortopezii de aici, cu care am discutat si lucrez in nord mi-au spus ca fosamaxul nu se mai da si ca acum actonelul e de baza. Si chiar mi-au dat citeva sute de cutii de fosamax ca ei nu mai ce face cu ele sa le dau prin Ro, dar unele mi-au expirat, le mai am si acuma....
Voi vorbi cind am timp cu un ortoped sa vad cum justifica ei schimbarea asta si va scriu.
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 31-07-09, 10:14   #40
Ucenic
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

in ro fosamaxul este in program national, se administreaza pe banda rulanta si habar nu au de aceste efecte secundare ( sau sunt prea multi bani la mijloc si nu-i intereseaza).
cherrypie a multumit.
hary este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 04-08-09, 21:48   #41
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

@ hary
Da si eu cred ca este vorba de multi bani atit in Ro cit si in Ger, dar banii din acest joc se dau nu pentru a ignora o reactie adversa ci pentru a dezavantaja un concurent. Fosamaxul s-a scos din uz deoarece acum citiva ani le-a expirat licenta si au aparut Generika. Numai ca Generika sint mult mai ieftine decit originalul, si in Ger, spre deosebire de RO, toate medicamentele sint compensate, dar la pretul celui mai ieftin. Iar de la Generika "sare" un pix pe care scrie Ratiofarm si nu excursii de 5 stele in strainatate sau aparatura scumpa, pentru cabinet. Asa ca, mi-a explicat un sef de sectie pe ortopedie, intre timp au reusit sa demonstreze "prin studii stiintifice" ca risendronatele ar actiona mai rapid si pot prescrie actonel "original" pina cind isi pierd si astia licenta...Asa am inteles ca ar fi povestea alendronatelor: Fosamaxul nu-l pot prescrie ca nu-l plateste casa, iar Generika...cine vrea asa de bunavoie sa prescrie Generika?
Iar in Ro ma gindesc ca Statul Roman nu compenseaza cel mai ieftin alendronat ci medicamentul unde ministerul incanseaza cea mai mare "subventie", oricum cred ca este mai usor de negociat si poate chiar mai ieftin cu un partid decit cu citeva mii de ortopezi .


@ cherrypie
Am nevoie de un pic de ajutor! Am vazut ieri o pacienta de 19 ani, din Cernavoda, cu o osteomielita de mandibula, diagnosticata de 11 ani, operata o data in Cta si de 2 ori in Calea Plevnei si caut un chirurg OMF sa pot stabili un plan terapeutic. Fetita are cam 2-3 pusee pe an, nu supureaza, doare rau si incerc sa caut o rezolvare cu casa sau poate pot sa o iau pe E112, am vorbit deja cu un avocat si studiaza posibilitatea de a actiona Statul Roman respectiv Casa in justitie, deoarece la Bruxelles normativele sint clare si pot obtine terapia platita (oricum nu cred ca cei din minister ar risca o sentinta definitiva, care sa le strice jucariile din Bucuresti, dar daca nu cad la pace cu ei...). Inca nu stiu cum voi reusi, dar caut o solutie sa o pot ajuta cumva, deoarece m-a impresionat profund suferinta ei.
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 04-08-09, 21:58   #42
SUNT BANAT!
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

Citat:
Publicat initial de HBOT View Post
@ cherrypie
Am nevoie de un pic de ajutor! Am vazut ieri o pacienta de 19 ani, din Cernavoda, cu o osteomielita de mandibula, diagnosticata de 11 ani, operata o data in Cta si de 2 ori in Calea Plevnei si caut un chirurg OMF sa pot stabili un plan terapeutic.
Cel mai corect și eficient ar fi să luați legătura cu medicul care a operat-o, pentru că știe desigur cel mai bine situația.
livius310 a multumit.
cherrypie este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 05-08-09, 09:47   #43
Ucenic
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

foarte corect
hary este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 05-08-09, 18:02   #44
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Clar, dar prima op din Constanta a fost criticata de cel de al doilea operator din Bucuresti (un profesor OMF care intre timp a murit, numele nu l-am retinut si decit sa-l pocesc mai bine ma abtin). A treia a efectuat-o un chirurg tot din Bucuresti si oricum i-am recomandat pacientei sa ia legatura cu acesta (in primul nu mai au incredere iar al doilea nu mai este disponibil) si sa discute si de posibilitatea HBO in acest caz pina voi vedea ce pot face cu costurile. Desigur ca i-am transmis toate datele de contact si astept reactiile.
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509

Intrebarea era deoarece mie imi place sa lucrez in echipa si sa stiu pe ce ma bazez si mai ales ce posibilitati exista din partea colegilor de specialitate, ca un back-up, pe de-o parte, pe de alta parte mi-ar place sa stiu ca daca rapid este necesara o interventie, aceasta sa se si poata desfasura, deci sa am alternative. Eu nu trag de nimeni, dar lucrez in echipa si fara specialistul de specialitatea respectiva linga mine nu pun mina pe nici un caz

@ hary
Intre timp am gasit ceva la americani despre bifosfonate, necroza si HBO:

Link [Necesita inregistrare pentru acces.]

nu e mult, din 2008, dar confirma afirmatiile generale referitoare la necrozele osoase aseptice si se pare ca un studiu e pe drum. Daca intr-adevar se vor adeverii prezumtiile (?) sau constatarile (?) d-voastra despre bifosfonate si frecventa aparitiei osteonecrozei, atunci se pare ca vom avea mult de lucru cei din hiperbara.
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-08-09, 12:41   #45
Ucenic
Medic Stomatolog
Fara status.
 
.
   
Default

sunt sigur ca vor fi multe probleme in viitor.
si suspiciunile nu sunt ale mele, ci, printre altii, ale prof. Gutwald ( Freiburg), Foizik(Darmstadt), Kniha (Munchen)- sunt sigur ca stii despre cine vorbesc.
hary este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-08-09, 21:07   #46
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

invat cu placere! Mi-aduc aminte acum vre-o 8 ani citiva hiperbaristi francezi au adus un studiu despre osteoporoza si HBO, dar a fost imediat respins si de G-BA si de GTÜM ca, desi rezultatele erau cel putin la nivelul bifosfonatelor, costurile HBO vs bifosfonate erau cam de 4 ori mai mari (o sedinta HBO atunci era situata la 450 de euro), sa nu mai vorbim de timp si problemele de transport (si oricum politica in Ger era mai bine taiam o indicatie decit sa taiem un cent). Asa ca am pierdut cursa in osteoporoza (la banii aia dar nu si la 100 de euro), dar ma rog, se pare ca revenim in cursa, ori inainte ori dupa...
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 06-08-09, 21:17   #47
Guru eugenol
Medic Stomatolog
dreamy'
 
 
Avatar drdream
.
   
Default

hbot, nu e lucrarea mea de doctorat, e una de diploma

nu am intrat in amanunte , desi domeniul m-a pasionat si ma pasioneaza inca

bafta multa in ce vrei sa realizezi in ro .
drdream este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 08-08-09, 00:35   #48
La primele mesaje
Medic
Fara status.
 
 
Avatar HBOT
.
   
Default

Scuze! le-am incurcat
ms! si ma bucur sa citesc despre preocuparile colegilor mei referitoare la ceea ce fac eu, chiar am constatat un interes deosebit in afara Constantei decit in interiorul ei.
Mai devreme am scris de septicemiile acelea din Buc., unde colegul cherrypie m-a cam luat la rost, probabil a fost o neintelegere:
Sursa eugenol.ro : eugenol.ro http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=7509
eu chiar am ramas pozitiv surprins de colegii din Bucuresti care mi-au trimis aceste cazuri cu salvarea, tocmai ca ultima solutie, iar in Constanta se pare ca asa ceva nu exista , si nici fasceite sau arsuri grave.
Tot surprins am ramas ca dintre medici constanteni, cu citeva mici exceptii, aproape ca de nici unul n-am fost vizitat, dar de citiva neurochirurgi si sefi de clinici din Bucuresti am putut sa ma bucur de vizita lor expresa si nu legata de concediul la mare.
Iar acest pacient din poze cu edem cerebral, neurochirurgul din Bucuresti a preferat sa-l plimbe de la Bucuresti la Constanta cu BGS-ul, iar intre timp nu pot decit sa-i dau dreptate, desi la inceput am pledat sa-l lase la Constanta pe durata tratamentului.
Imaginile atasate
Felul fisierului: jpg IMG_8807.jpg (493,1 KB, 6 vizualizari)
Felul fisierului: jpg IMG_8793.jpg (488,8 KB, 4 vizualizari)
__________________
HBOT este offline   Raspundeti cu citat
.
Vechi 20-10-09, 00:41   #49
Maestru
Medic Dentist
Fara status.
 
 
Avatar Cosminf
.
   
Default

Imi permit sa dau copy: paste:
Citat:
Terry Pannkuk wrote:
Evidence based medicine isn't evidenced-based it's corporate-based.
For instanced there is profound new research happening in the field of bone biology/metabolism that clearly shows an important mechanism with 17 beta estradiol, testosterone, and enzymatic conversion pathways that are blocked by vitamin D deficient states that can only be detected via gas chromatography. There can be profound disruptions created by levels that are only off by picograms.
It is a complicated and convoluted mechanism but it is starting to clearly show that bisphosphonates are an obsolete drug class with better therapeutic regimens being developed with Vitamin D replacement/hormonal balance.
This is all coming to light with some observations like birth control pills (containing ethinyl estradiol) causing catastrophic condylar resorption (trabecular bone) and severe osteoporosis. Bisphosphonates, as we know cause irreversible and undesirable bone changes and newer protocols are being suggested to better handle these problems (i.e. Vitamin D, hormonal balance therapy)
Big Question: How much crap evidence do you think the drug companies economically committed to bisphosphonate promotion are going to poop into our scientific literature base to help sell their problem-ridden drug therapies?
Evidence-based science is heavily polluted and it's tragically affecting proper patient care. Next time you think a mega-analysis is going to give you the best treatment decision answer......think again!
There are a growing number of articles being written on this ethics problem:
1: BMJ. 2003 May 31;326(7400):1167-70.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links Pharmaceutical industry sponsorship and research outcome and quality: systematic review.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
School of Health Policy and Management, York University, Toronto, ON, Canada M3J 1P3. Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
OBJECTIVE: To investigate whether funding of drug studies by the pharmaceutical industry is associated with outcomes that are favourable to the funder and whether the methods of trials funded by pharmaceutical companies differ from the methods in trials with other sources of support. METHODS: Medline (January 1966 to December 2002) and Embase (January 1980 to December 2002) searches were supplemented with material identified in the references and in the authors' personal files. Data were independently abstracted by three of the authors and disagreements were resolved by consensus. RESULTS: 30 studies were included. Research funded by drug companies was less likely to be published than research funded by other sources. Studies sponsored by pharmaceutical companies were more likely to have outcomes favouring the sponsor than were studies with other sponsors (odds ratio 4.05; 95% confidence interval 2.98 to 5.51; 18 comparisons). None of the 13 studies that analysed methods reported that studies funded by industry was of poorer quality. CONCLUSION: Systematic bias favours products which are made by the company funding the research. Explanations include the selection of an inappropriate comparator to the product being investigated and publication bias
Ann Pharmacother. 2004 Apr;38(4):579-85. Epub 2004 Feb 24.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links Comment in: Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Industry sponsorship and authorship of clinical trials over 20 years.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
Faculty of Pharmaceutical Sciences, University of British Columbia, Vancouver, British Columbia, Canada.
BACKGROUND: The pharmaceutical industry has become a major source of funding for biomedical research. Our general observation is that pharmaceutical industry employees are appearing with increasing frequency as coauthors of clinical trial publications. OBJECTIVE: To characterize clinical trial funding, reporting, and sources; investigate author-industry affiliation; and describe clinical outcome trends over time. METHODS: We reviewed 500 randomly selected clinical trials published in 5 influential medical journals over a 20-year period (1981-2000). RESULTS: Of the 500 clinical trials reviewed, 181 (36%) involved pharmaceutical industry as an independent (n = 104) or joint (n = 77) sponsor and 180 (36%) involved a peer-review funding source; the balance (139; 28%) lacked any declared sponsorship. The percentage of industry-sponsored clinical trials increased to 62% during 1997-2000. The percentage of nonprofit sponsored clinical trials remained constant over time, while the percentage of those without funding declaration declined. Reported author affiliation with industry increased to 66% of clinical trials sponsored only by industry. An increase in the percentage of clinical trials with reported author-industry affiliation was observed for all journals. Regardless of funding source, the majority of clinical trials reported clinical outcomes that favored the study drug. CONCLUSIONS: Pharmaceutical industry-sponsored and mixed-funding clinical trials are common, and the relative incidence of published trials with these declared funding sources in the 5 journals reviewed has increased. Industry employees are appearing as coauthors of clinical trial publications with increasing frequency.
1: Curr Oncol Rep. 2001 Sep;3(5):410-3. Links Conflict of interest in industry-sponsored economic evaluations: real or imagined?

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
Centre for Health Economics, University of York, Heslington, York Y010 5DD, UK. Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
As industry sponsorship of pharmacoeconomic studies has increased, concerns have been raised about potential biases, owing to the conflicts of interest that this sponsorship creates. A review of the literature indicates that there are some causes for concern, given the fact that most pharmacoeconomic studies report positive findings for the sponsor's drug. However, a more detailed analysis suggests that, although the methodologic quality of some published studies may be poor, the main reason for positive results is that companies only sponsor economic studies where a positive outcome is likely. Therefore, it is concluded that the best way of dealing with perceptions of sponsorship bias is not increased rhetoric, but rather increased public funding for economic evaluation of medicines, thereby creating a true mixed economy for research funding in this field.
1:
Nutr Rev. 2009 May;67(5):264-72.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links
Republished in: Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Funding food science and nutrition research: financial conflicts and scientific integrity.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.]; Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
SR Strategy LLC, Washington, DC 20036, USA.
There has been significant public debate about the susceptibility of research to biases of various kinds. The dialogue has extended to the peer-reviewed literature, scientific conferences, the mass media, government advisory bodies, and beyond. While biases can come from myriad sources, the overwhelming focus of the discussion, to date, has been on industry-funded science. Given the critical role that industry has played and will continue to play in the research process, the International Life Sciences Institute (ILSI) North America Working Group on Guiding Principles has, in this paper, set out proposed conflict-of-interest guidelines, regarding industry funding, for protecting the integrity and credibility of the scientific record, particularly with respect to health, nutrition, and food-safety science. Eight principles are enumerated, specifying ground rules for industry-sponsored research. The paper, which issues a challenge to the broader scientific community to address all bias issues, is only a first step; the document is intended to be dynamic, prompting ongoing discussion and refinement. The Guiding Principles are as follows. In the conduct of public/private research relationships, all relevant parties shall: 1) conduct or sponsor research that is factual, transparent, and designed objectively; according to accepted principles of scientific inquiry, the research design will generate an appropriately phrased hypothesis and the research will answer the appropriate questions, rather than favor a particular outcome; 2) require control of both study design and research itself to remain with scientific investigators; 3) not offer or accept remuneration geared to the outcome of a research project; 4) prior to the commencement of studies, ensure that there is a written agreement that the investigative team has the freedom and obligation to attempt to publish the findings within some specified time-frame; 5) require, in publications and conference presentations, full signed disclosure of all financial interests; 6) not participate in undisclosed paid authorship arrangements in industry-sponsored publications or presentations; 7) guarantee accessibility to all data and control of statistical analysis by investigators and appropriate auditors/reviewers; and 8) require that academic researchers, when they work in contract research organizations (CRO) or act as contract researchers, make clear statements of their affiliation; require that such researchers publish only under the auspices of the CRO.
PMID: 19386030 [PubMed - indexed for MEDLINE]


1: Braz J Med Biol Res. 2009 Mar;42(3):224-8.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links
The corporate bias and the molding of prescription practices: the case of hypertension.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
Serviço de Cardiologia, Hospital de Clínicas de Porto Alegre, Universidade Federal do Rio Grande do Sul, Porto Alegre, RS, Brasil. Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
Drug management of hypertension has been a noticeable example of the influence of the pharmaceutical industry on prescription practices. The worldwide leading brands of blood pressure-lowering agents are angiotensin receptor-blocking agents, although they are considered to be simply substitutes of angiotensin-converting enzyme (ACE) inhibitors. Commercial strategies have been based on the results of clinical trials sponsored by drug companies. Most of them presented distortions in their planning, presentation or interpretation that favored the drugs from the sponsor, i.e., corporate bias. Atenolol, an ineffective blood pressure agent in elderly individuals, was the comparator drug in several trials. In a re-analysis of the INSIGHT trial, deaths appeared to have been counted twice. The LIFE trial appears in the title of more than 120 reproductions of the main and flawed trial, as a massive strategy of scientific marketing. Most guidelines have incorporated the corporate bias from the original studies, and the evidence from better designed studies, such as the ALLHAT trial, have been largely ignored. In trials published recently corporate influences have touched on ethical limits. In the ADVANCE trial, elderly patients with type 2 diabetes and cardiovascular disease or risk factors, allocated to placebo, were not allowed to use diuretic and full doses of an ACE inhibitor, despite the sound evidence of benefit demonstrated in previous trials. As a consequence, they had a 14% higher mortality rate than the participants allocated to the active treatment arm. This reality should be modified immediately, and a greater independence of the academy from the pharmaceutical industry is necessary.
1: Health Serv Res. 2009 Jun;44(3):988-1009. Epub 2009 Jan 28.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links
Impact of pharmacy benefit design on prescription drug utilization: a fixed effects analysis of plan sponsor data.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
CVS Caremark, Hunt Valley, MD 21031, USA. Link [Necesita inregistrare pentru acces.]
OBJECTIVE: To study the impact of various elements of pharmacy benefit design on both the absolute and relative utilization of generics, brands, retail pharmacy, and mail service. DATA SOURCE: Panel data on 1,074 plan sponsors covering 21.6 million individuals over 12 calendar quarters (2005-2007). STUDY DESIGN: A retrospective analysis of pharmacy claims. STATISTICAL METHODS: To control for potential endogeneity, linear fixed effects models were estimated for each of six dependent variables: the generic utilization rate, the brand utilization rate, the generic dispensing rate (GDR), the retail pharmacy utilization rate, the mail service utilization rate, and the mail distribution rate. PRINCIPAL FINDINGS: Most member cost-share variables were nonlinearly associated with changes in prescription drug utilization. Marginal effects were generally greater in magnitude for brand out-of-pocket costs than for generic out-of-pocket costs. Time dummies, as well as other pharmacy benefit design elements, also yielded significant results. CONCLUSIONS: Prior estimates of the effect of member cost sharing on prescription drug utilization may be biased if complex benefit designs, mail service fulfillment, and unmeasured factors such as pharmaceutical pipelines are not accounted for. Commonly cited relative utilization metrics, such as GDR, may be misleading if not examined alongside absolute prescription drug utilization.
J Contin Educ Health Prof. 2007 Spring;27(2):118-23.Link [Necesita inregistrare pentru acces.] Links Developing an instrument to measure bias in CME.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
Schulich School of Medicine and Dentistry, University of Western Ontario, London, Ontario.
INTRODUCTION: The pharmaceutical industry, by funding over 60% of programs in the United States and Canada, plays a major role in continuing medical education (CME), but there are concerns about bias in such CME programs. Bias is difficult to define, and currently no tool is available to measure it. METHODS: Representatives from industry and academia collaborated to develop a tool to illuminate and measure bias in CME. The tool involved the rating of 14 statements (1 = strongly disagree, 4 = strongly agree) and was used to evaluate 17 live CME events. Cronbach's alpha was used to assess the internal consistency of the scale. RESULTS: Cronbach's alpha for the total score was 0.82, indicating excellent internal consistency. Incomplete or biased data, data presented in an unbalanced manner, and experience not integrated with evidence-based medicine were found to correlate strongly with the total score. Use of trade names showed a low correlation with the total, and nondeclaration of conflict of interest correlated negatively with the total. These associations suggest that whereas sponsor companies may declare conflicts of interest, such a declaration may not ensure an unbiased presentation. DISCUSSION: The tool and the data from this study can be used to raise awareness about bias in CME. Policymakers can use this tool to ensure that CME providers meet the standards for education, and CME providers can use the tool for conducting random audits of events they have accredited.


: J Empir Res Hum Res Ethics. 2006 Jun;1(2):11-8. Links Research sponsorship, financial relationships, and the process of research in pharmaceutical clinical trials.

Link [Necesita inregistrare pentru acces.], Link [Necesita inregistrare pentru acces.].
The Ohio State University.
THE EFFECTS OF SPONSORSHIP AND FINANCIAL relationships on the conduct of clinical trials were examined by surveying 321 authors who had published reports of pharmaceutical clinical trials. The survey asked about research sponsorship, financial relationships, who controlled the research, and who carried it out. W hen a commercial s ponsor w as t he e xclusive research sponsor, authors reported less control over and less contribution to the research, and more sponsor control and contribution, as compared with noncommercial or mixed sponsorship. Similarly, financial relationships with firms were associated with less author contribution to and more sponsor control over and contribution to the research. The results raise concerns about bias in the design, conduct, or reporting of research.


Cosminf este offline   Raspundeti cu citat
.
Raspunde

Bookmarks

Tag-uri
.., ..., 36, afara, ajutor, aplicare, ati, avans, cancer, cauta, cazuri, contur, discutie, endo, forum, idea, iga, implanto, implanturi, implanturilor, live, logo, marele, medic dentist, medici, medicina, mesaj, mm, opera, opg, pacienta, parte, partea, sigur, succes, tratament

Uneltele subiectului



Timpul (GMT +3) vindeca aproape orice. Da-i timpului (16:08) timp.

Alegeti schema de culori preferata:

Powered by dentists®
Copyright ©2006 - 2019.
eugenol.ro este marca inregistrata |Ad Management plugin by RedTyger


SEO by vBSEO